Bratara..


Bratara

Bratara Sea Band este recomandata pentru greturile matinale. ( vorba vine…nu cred ca exista greturi matinale..cine are greturi stie ca acestea sunt prezente in permanenta..difera intensitatea) Cu ajutorul bratarii, greata este redusa dar nu dispare. In momentul de fata nu prea o mai folosesc pentru ca ma simt putin mai bine decat saptamana trecuta.(..sau ..poate m-am obisnuit cu senzatia de rau).

Trombofilia si sarcina


Lilypie Pregnancy tickers

Astazi implinim 7 saptamani si 3 zile. Deja incep sa vorbesc la plural..uneori fara sa imi dau seama.
Voi posta saptamana viitoare despre saptamana a saptea ( ca sa nu revin asupra informatiilor).
Ma gandeam sa vorbesc astazi despre trombofilie.
Se pare ca a devenit o moda trombofilia in sarcina. Asta pentru ca, s-a descoperit cu putin timp in urma, ca este una din cauzele avorturilor spontane sau a sarcinilor oprite din evolutie.
Trombofilia este o afectiune a coagularii sangeluri. Cu exceptia sarcinii, nu este o afectiune periculoasa si de multe ori nu are simptome.
In sarcina, are loc un transfer de sange de la mama la fat. In cazul trombofiliei, apar trombi care impiedica acest transfer- motiv pentru care survine oprirea din evolutie a fatului.
In cazul mamei,, bucati din tromb se desprind si sunt transportati de curentul sangvin pana la plamani determinand tromembolia pulmonara, o cauza de deces matern post-partum. Un al doilea risc important este datorat medicatiei care poate induce o stare de hipocoagulabilitate, determinand sangerari greu controlabile dupa nastere.
Pe parcursul sarcinii gravida trombofilica are un risc mai mare de
– dezvolta preeclamsie
– pierde sarcina in orice trimestru
– aparitie a dezlipirii de placenta, asociata cu hemoragie greu controlabila din cauza tratamentului.
Eu consider ca sunt importante analizele de trombofilie chiar daca majoritatea medicilor le recomanda doar dupa cel putin doua avorturi spontane.
Daca aveti trombofilie si sunteti insarcinata puteti sa beneficiati de injectii cu clexane gratuit. Este dreptul oricarei insarcinate. Ele sunt destul de scumpe, in jur de 300 ron pe luna. . Pentru a beneficia de gratuitate, aveti nevoie de efectuarea analizelor pentru trombofile ( si rezultatul lor pozitiv) si de o scrisoare medicala de la hematolog. Daca aveti un doctor bun de familie este suficient pentru a intra in posesia lor. Cu doctorita mea a fost ceva mai complicat. M-a trimis in prima faza la ginecolog cu trimitere pentru a obtine de la acesta scrisoare medicala. Apoi nu a vrut sa-mi recunoasca scrisoarea medicala pentru ca este din Sibiu. Ultima data mi-a spus ca este expirata scrisoarea medicala pentru ca este conceputa in februarie ( desi are termen de valabilitate un an). Colac peste pupaza, in retata mi-a bifat la angajat in loc sa-mi bifeze la insarcinata. In cele din urma ne-am inteles..
Eu am inceput injectiile in ziua in care am aflat ca sunt insarcinata si am continuat sa iau aspenter. Unele persoane spun ca este mai bine sa faci clexane seara ( sa nu apara hemoragii).
Ma intreb daca nu cumva sangerarile pe care le-am avut pot fi o consecinta a tratamentului. Am intrebat doctorii si au avut opinii diferite.
Injectiile mi le face sotul meu dimineata. Acestea se fac subcutanat. In primele luni se fac in burtica, apoi in picioare si brate..si..da..dor putin. (seamana cu intepatura de albina..) In picioare si brate am inteles ca sunt mai dureroase. Eu nu am ajuns in stadiul acela dar abia astept! Adevarul este ca nici nu mai conteaza durerea atunci cand scopul este mult mai important.
Ieri am fost la hematolog si am aflat ca trebuia sa fac mai multe analize pentru a verifica daca tratamentul da randament. Eu nu am stiut acest lucru.
Mi-am facut urmatoarele analize: D- dimeri, homocisteina, fibrinogen, AP, APTT, hemoleucograma completa.
Saptamana viitoare voi afla rezultatele! Sper sa ne auzim cu bine!

Saptamana 6


Simptome
Greata este mereu prezenta si de cele mai multe ori ma indispune starea aceasta. Nu ma plang. Este bine asa. Greata imi ofera certitudinea faptului ca sarcina evolueaza. M-ar speria absenta ei. Totusi..nu sunt o companie placuta..stiu asta.
Mici pete maro isi fac cateodata prezenta. Dar nu intotdeauna.

Controale medicale

Ecografia 3

17 iunie
Astazi am fost la o noua consultatie. Este a treia ecografie pe care o fac in mai putin de o saptamana. ( se pare ca nu imi face bine). Mi-a spus ceea ce stiam. Beta hcg a crescut dar nu suficient. Trebuia sa se dubleze. Initial ne-a spus sa facem o noua analiza dar s-a razgandit si m-a pus sa astept pentru ecografie.
La ecografie sarcina era in evolutie. Se observau schimbari fata de ecografia anterioara. Vezicula vitelina era evidenta. Stiu ca ea vesteste evolutia sarcinii asa ca m-am mai linistit. Undeva, lipit de ea, parea a fi ceea ce inca nu se poate numi embrion.

a

b

Doctorul ne-a spus ca forma veziculei nu este chiar asa cum ar trebui sa fie (adica rotunda) dar in poza pare ok. Oricum, si sacul gestational are o forma ciudatica. In loc sa fie rotunda sau ovala este putin plata. Sper ca lucrurile sa se aseze bine pe acolo. Ecografia arata o sarcina care are in jur de 5 saptamani si 6 zile iar vezicula vitelina are dimensiunea de 3.7 mm ( o dimensiune normala).
L-am intrebat despre trombi si despre denivelare (daca exista). Data trecuta vazuse un tromb (un cheag de sange) pe acolo dar se pare ca acum a disparut.

Uneori ii pun multe intrebari si nu vreau sa creada ca ma dau desteapta sau ca as vrea sa demonstrez ceva. Eu cer toate informatiile de care am nevoie pentru a sta linistita. Oricum, m-a linistit spunandu-mi ca, pot sa continui sa fiu nelinistita pana pe la 12 saptamani..Glumea..sau..nu..dar stiu ca are dreptate. Se spune ca primul trimestru este cel mai greu, cu riscuri mai mari.
Mi-a calculat iar sarcina in functie de ultima zi a menstruatiei si i-au iesit 6 saptamani si patru zile. Cred ca asa va calcula pana va realiza ca este vorba despre o conceptie tarzie (21 iunie). Daca stiu exact data embriotransferului (si implicit a conceptiei daca scad 5 zile) mi se pare mai aproape de adevar sa socotesc 6 saptamani. Mi-a spus sa nu mai repet beta hcg si sa ne vedem peste doua saptamani. ( la 8 saptamani de sarcina). Atunci ar trebui sa se vada embrionul si ar trebui sa auzim si inima bebelusului. Am inteles ca ea se vede inca de la 6 saptamani. Cred ca lucrurile sunt relative si depinde de fiecare embrion in parte. Se pare ca fetitele sunt mai lente. Eu tot ce imi doresc este ca bebelusul sa fie sanatos si sa stea bine acolo in burtica. Dupa ce am plecat de la clinica m-am mai linistit. Stiam ca sarcina evoluase din punct de vedere ecografic. Stiam ca este mai relevanta ecografia in perioada asta decat analiza beta hcg. Linistea mea nu a durat mult. Iar au inceput durerile de burta si in final, si mici sangerari. De fiecare data cand vin de la control am dureri de burta si sangerari. Stiam care este cauza si mi-am propus sa nu intru in panica si sa stau linistita in pat. Doctorul mi-a spus sa ma prezint de urgenta daca am sangerari in viitor. Nu m-am dus pentru ca abia venisem de acolo si totul parea in regula. Daca ma intorceam trebuia sa fac iar control si cu siguranta nu ma ajuta la nimic. ( din contra). Se pare ca atunci cand esti insarcinata, o cantitate mai mare de sange circula prin cervix. Din cauza asta poti avea mici sangerari vaginale dupa un contact cu cervixul tau (dupa contact sexual sau dupa o examinare pelviana). Este posibil, in cazul meu, din cauza injectiilor cu clexane (care-mi subtiaza sangele) sa circule o cantitate mai mare decat ar trebui.
……………………………………………………………………….
21 iunie- Ecografia 4
In weekend am facut marea prostie de a iesi afara mai mult (mai mult inseamna in jur de 2-3 ore) si am avut neplacuta surpriza de a observa sangerari. Am ajuns la clinica la urgente ( cu mic, cu mare). Am nimerit la o doctorita de treaba. A incercat sa-mi verifice colulul, sa vada daca este deschis dar nu a reusit in totalitate ( i-am spus ca am sangerari de fiecare data cand merg la control si nu a insistat). Oricum, parea a fi inchis. La ecografie, se vedea vezicula vitelina si langa ea se observa o mica chestie care pompa la greu. Era un embrion viu. Era embrionul nostru.
Parea totul bine. Nu aveam hematom decidual, nici zone de decolare si nici colul nu parea deschis. Sarcina era sus si bebelusul era bine. Nu pot sa inteleg de unde apare sangele. Cel mai probabil, de la clexane ( sangele este prea subtire de la injectii). Tot in ziua respectiva m-am invinetit rau dupa ce mi s-a facut injectia. Doctorita mi-a recomandat sa fac clexane seara, inainte de culcare. Citisem si eu, la un moment dat, ca nu ar fi indicat sa faci injectii cu clexane ziua pentru ca nu este bine sa te agiti prea mult dupa. Trebuie sa ajung neaparat la un hematolog. Pana atunci voi continua sa le fac dimineata ( numai atunci poate sotul meu si eu nu pot sa mi le fac singura). Mi s-a recomandat repauz la pat si
mi s-a mai adaugat o pastila de duphaston, nospa si scobutil.


Tratament:
Utrogestan 200 mg 3/zi, oestrogel 3/zi, acid folic 5 mg 2/zi, aspenter 1/zi, injectii cu clexane 1/zi, duphaston 2/zi, nospa( cand am dureri de burta)

Greutate: 53,4 kg

Activitate

Activitatea mea este aceeasi. Stau in pat. Citesc, scriu..

Evolutia bebelusului.
Evolutia bebelusului in saptamana 6 de sarcina este extrem de importanta. Se dezvolta trei tipuri de celule in aceasta faza a evolutiei: celule care formeaza pielea si sistemul nervos, celule care formeaza sistemul vascular, muschii, oasele si celule care formeaza sistemul digestiv. Se pot distinge deja creierul, coloana vertebrala, rinichii si inima – in primele stadii de formare.
Este prima oara cand poti auzi bataile inimii, un moment extrem de emotionant pentru oricare din parinti. Inima bebelusului (care a inceput sa se divida in camere drepte si stangi) bate cu un ritm de 100 – 130 de batai pe minut – aproape de doua ori mai repede decat a ta – si sangele incepe sa circule prin organismul lui. Intestinele incep sa se dezvolte si incep sa apara si mici arii respiratorii la nivelul unde se vor dezvolta plamanii.
Capul si coada embrionului se pot observa deja, desi embrionul are doar 4 mm marime. Se pot vedea mici muguri situati in partea posterioara si superioara care se vor transforma in maini si picioare. In zona capului apar doua adancituri micute unde se vor dezvolta ochii.
Cordonul ombilical contine deja mici vase de sange dar care inca nu transporta nutrimente, iar placenta incepe sa-si formeze si fibre musculare. Pe la jumatatea saptamanii acesteia este posibil ca el sa inceapa sa-si miste membrele micute. Din pacate, tu va trebui sa astepti pana cand vor mai trece cateva saptamani din trimestru doi pana cand o sa poti sa te bucuri de acrobatiile bebelusului tau.

Dimensiunea bebelusului.

Bebelusul are in jur de 4 mm si este cat o samanta de susan…desi fiecare embrion se dezvolta usor diferit in aceasta faza.

calendar_sarcina_saptamana_6

Acesta este cat un bob de mazare.

6_mazare

Ce se intampla cu mamica? Simptome.

Corpul tau in saptamana 6 de sarcina se lupta cu greturi si ameteli. Cauza cea mai probabila este nivelul ridicat al hormonului hCG. Din pacate, greturile nu se manifesta doar dimineata ci pot aparea oricand in timpul zilei.
Tot in aceasta perioada vei incepe sa ai schimbari de stare. Este posibil sa plangi sau sa te superi din cele mai nesemnificative cauze
Oboseala subita este un alt simptom manifestat in sarcina. Vei observa ca vei avea momente de epuizare fizica mai ales in primul trimestru de sarcina. O posibila cauza poate sa fie si anemia, asa ca este important sa cresti aportul de fier in organsim.
Prima modificare a organismului tau apare in cazul sanilor care-si schimba aspectul.

Lilypie Pregnancy tickers

Saptamana 5


Simptome:

Sunt pretentioasa la mancare ( sa nu vad covrigei), am o stare permanenta de greata ( mai ales dimineata), ma trezesc devreme ( la 0ra 6:30 sunt treaza) si in timpul zilei sunt foarte obosita.
Multe din aceste simptome sunt date de human chorionic gonadotropin (HCG). Astazi m-am trezit cu o greata insuportabila. Asta ma duce cu gandul la faptul ca sarcina nu are cum sa nu avanseze. Cu toate acestea, am observat pete maro si m-am panicat. Am fost la clinica, la urgente unde mi s-a spus ca ar fi normale sangerarile maronii in aceasta perioada.

Controale medicale

Prima ecografie. ( 5 saptamani si 1 zi)

Am fost la urgente si acolo am facut prima ecografie. Am asteptam cam mult pentru o urgenta ( 30 de minute). M-a chemat in cabinet o doctorita tanara si mi-a spus ca nu ar trebui sa fie o problema daca am scurgeri maro. Mi-a explicat ca, multe femei au astfel de scurgeri pana in luna a patra. Faptul ca am trombofilie reprezinta un risc in a avea astfel de scurgeri. Tot nu m-a linistit.
Eu iau progesteron ( doza maxima) si oestrogel (care in mod normal impiedica orice fel de sangerare). Mi-a facut ecografie si mi-a spus ca este o sarcina incipienta.
S-a vazut sacul care in loc sa fie rotund sau oval avea o forma cam ciudata. Se vedea si butonul embrionar. Ceea ce nu vedea era vezicula vitelina (care confirma viabilitatea embrionului).
Mi-a spus sa continui tratamentul, sa fac repauz fizic.
Am intrebat-o daca nu ar fi bine sa repet beta hcg sa vad cum evolueaza. Mi-a spus ca as putea sa fac analiza dar mi-a recomandat sa astept pana a doua zi si sa ma rog la Dumnezeu.
Cam asta a fost tot…Nu intelegeam de ce nu m-a lasat sa fac beta hcg. In plus, parea ca imi ascunde ceva sau ca o deranjeaza un lucru la ecografia mea. M-am documentat in legatura cu vezicula vitelina si aceasta se vede abia peste 5 saptamani dupa ce se formeaza un fel de sistem circulator primitiv. Eu abia aveam 5 saptamani si o zi. Ceea ce ma ingrijoreaza sunt petele acelea maro.
I-am trimis un mail doctorului de la Sibiu si l-am anuntat ca am fost la ecografie. I-am explicat toata situatia si i-am trimis si un attach cu ecografia. Nu mi-a raspuns si abia tarziu mi-am dat seama ca nu s-a trimis mail-ul.
Daca pana acum aveam burta tare si ma simteam cam plina, acum ma simt cam goala. Ma ingrasasem aproape jumatate de kg si in aproximativ doua zile am slabit tot atat. Singurul simptom pe care-l am este greata. Ma fortez sa mananc pentru ca stiu ca am nevoie de vitamine si de proteine. Nu am vomitat pana acum si sper sa nu fie cazul. Pana marti aveam pofta de mancare si greata era mai putin resimtita.
Transformarile astea se petrec atat de repede in corpul meu incat nici nu am timp sa ma acomodez.
Nu ma deranjeaza aceste lucruri. Nici faptul ca stau in pat. Ma deranjeaza petele maronii. Sunt speriata. Nu stiu ce inseamna. Doctorita nu m-a lamurit si chiar daca mi-a spus ca nu reprezinta un pericol nu pot sa stau linistita. Vreau doar sa-mi spuna cineva ca lucrurile evolueaza cum trebuie. Intre timp, ma rog din tot sufletul sa fie bine.

A doua ecografie ( 5 saptamani si 2 zile)

Doctorul a calculat sarcina dupa ultima zi a menstruatiei si mi-a spus ca sarcina are 5 saptamani si sase zile dar eu stiu ca are mai putin. Embriotransferul a avut loc in 26 mai cu un blastocist. Acest lucru inseamna ca 21 mai ar fi data conceptiei. Asta inseamna ca in data de 3 iunie sarcina avea 4 saptamani medicale. Sunt sigura!
Inainte sa intru in cabinet am observat ca incepe sa ma doara putin burta. Doctorul mi-a spus ca inca se mai implanteaza embrionul/ placenta si acesta poate fi motivul petelor maro.
Mi-a spus ca se vede vezicula vitelina si ca sarcina este prea mica pentru a se vedea embrionul. Asa am ajuns la concluzia ca ceea ce a vazut cealalta doctorita era cu totul altceva. Mi-a aratat de unde provin sangerarile si m-a asigurat ca sarcina este sus si ca sangerarea vine de sub sarcina.
Ma linistisem…… pana cand a scos instrumentul si am observat amandoi ca era sange pe el. Sange! Nu pete maro! Si cantitatea era destul de mare…Mi-a prescris un tratament cu duphaston (pe langa celelalte pastile pe care le iau) si mi-a spus sa reduc oestrogelul. Mi-a spus sa fac testul beta hcg sambata si sa-l repet luni ca sa vedem daca evolueaza sarcina. L-am mai intrebat inca o data despre sangerari. Mi-a spus ca sangerarile pot avea mai multe cauze printre care si un avort spontan dar in acelasi timp mi-a spus ca sarcina pare ferita momentan. Cand am plecat de acolo eram alba ca varul si a inceput sa ma doara si burta. O durere asemanatoare menstruatiei…Am ajuns acasa, am luat pastilele recomandate si m-am asezat in pat. In cinci minute durerile au inceput sa-mi treaca. Am sunat la Sibiu si i-am povestit asistentei prin ce trec. Trebuia sa stiu daca este bine sa reduc oestrogelul. M-a sfatuit sa-i trimit doctorului pe mail ecografiile.
Ce simt? Nici nu stiu. Sunt ingrijorata si mi-este teama. Sanii nu prea ma dor, nu mai sunt balonata, doar greata este cea care persista. Beta hcg ar trebui sa fie undeva pe la 20000 ui ( acum patru zile era 5474).
Vreau sa cred in omuletul de zapada. Trebuie sa am incredere in el! Se spune ca nimeni nu-ți poate lua, ceea ce Dumnezeu ți-a pregătit..


Analize

Mi-au venit rezultatele beta hcg! Sambata mi-a iesit 22852 mUI. Valoarea este buna. Marti aveam in jur de 5000 ceea ce inseamna ca a iesit bine sambata. ( joi ar fi trebuit sa fie in jur de 11000). Pana acum iesea mult mare mare (in loc sa se dubleze se tripla),lucru care ma speria – stiam ca in cazul trisomiei 21 se poate intampla asta.
Ei, daca pana acum ma speria valoarea mare si triplarea ei, acum ma ingrijoreaza ca nu s-a mai dublat. Am facut si astazi beta hcg (la recomandarea dr). Initial m-am bucurat pentru ca mi-a iesit sambata(14 iunie) 22852 dar astazi (16 iunie) mi-a iesit 32513 mUI. Nu s-a dublat..
Off! Nici nu mai stiu ce sa cred.
Pe unele site-uri scrie ca beta hcg se dubleaza la 48-78 de ore. Eu mi-a facut pana acum analiza doar la 72 de ore distanta si se tripla valoarea. Acum (la 48 de ore) nici macar nu se dubleaza. De crescut a crescut dar..
As da orice sa fie maine bine la ecografie. Poate o sa-mi dea un supliment de B-uri. Eu iau acid folic dar avand mutatia genei MTHFM C677T cred ca am nevoie de mai multe B-uri. Beta hcg poate sa evolueze mai lent si din cauza trombofiliei, dar la inceput evolua prea bine pentru a fi vorba despre asta. Si oricum fac injectii cu clexane.

Nu as fi crezut ca va fi atat de stresant, ca imi voi face griji din orice. Totusi, faptul ca nu s-a dublat beta nu este o grija nejustificata. Vreau doar sa mi se spune la ecografie ca totul este in regula. Macar o saptamana sa stau si eu linistita. Stiu ca starea asta de stres nu ma ajuta la nimic si nu il ajuta nici pe bebe.
Nu am ce sa fac decat sa astept…

Tratament: Utrogestan 200 mg 3/zi, oestrogel 3/zi, acid folic 5 mg 2/zi, aspenter 1/zi, injectii cu clexane 1/zi, duphaston 2/zi, nospa( cand am dureri de burta)

Greutate: 53, 6

Oare omuletul meu este bine acum?
Aceasta cred ca este intrebarea pe care mi-o voi pune tot restul vietii. Cred ca a dovedit cat de incapatanat este, inca de la inceput. Trebuie sa am incredere in el.


Activitate.

Stau in pat, scriu si citesc. Acestea sunt singurele mele activitati. Stiu ca trebuie sa stau in pat. De obicei, nu-mi place sa lenevesc, nu dorm niciodata la pranz dar tinand cont de starea mea fizica (insuportabila greata, sangerari) si de cea psihica nici daca as vrea sa am alte activitati, nu as putea.

Evolutia bebelusului

In uterul tau, embrionul creste cu un ritm ametitor. El are acum trei straturi: ectoderm, mezoderm si endoderm, din care se vor forma ulterior organele si tesuturile. Celulele acestea vor forma organele vitale.  Se formeaza tubul neural, care, in final, va deveni creier si maduva spinarii. Se formeaza Inima si sistemul circulator.  Inima va incepe sa se divida in camere si va incepe sa bata si sa pompeze sange (desi nici tu si nici medicul nu o puteti auzi).
Placenta primitiva si cordonul ombilical, care elibereaza substante nutritive si oxigen bebelusului tau, au inceput deja sa functioneze.  Placenta  are un rol complex. Prin ea se transfera oxigenul si substantele hranitoare de la mama la fat si produce anumiti hormoni cum este, spre exemplu, estrogenul care inhiba productia de ovule si ovulatia.


Dimensiunea bebelusului.

Embrionul are in jur de 1-2 mm si este cat o samanta de mac.

calendar_sarcina_saptamana_5

poppy-seeds


Ce trebuie sa faci in saptamana 5 de sarcina.

Alege un doctor si fa-ti o programare. Pentru a te pregati, noteaza prima zi a ultimei menstruatii (necesara pentru a determina data nasterii) si fa o lista cu intrebarile pe care le ai. Intreaba-ti rudele din ambele parti despre istoricul medical al familiei – medicul tau va dori sa stie daca exista orice boala cronica sau anomalii genetice intr-una dintre familii.In cazul in care observi sangerari este cazul sa te prezinti la doctor urgent.

4 SAPTAMANI SI 5 ZILE


10 IUNIE

Simptome/ Sentimente

Abia astept sa merg la eco sa vad omuletul. Pana atunci incerc sa stau cat pot de linistita. Doctorul de la Sibiu mi-a spus ca pot sa merg la el sau aici la prima consultatie. Am ales sa merg la el. Vreau sa fie primul doctor care-l vede. Asa mi se pare corect. Abia luni am programare si pana atunci mi se pare o vesnicie. Dr mi-a spus sa nu-mi fac beta hcg pentru ca nu are rost. Eu mi-am facut analiza inainte de a primi mail-ul de la el. Mi-a iesit 1174,77 mui/ml. Mi se pare putin cam mare. Asta este si motivul pentru care mi-a iesit imediat a doua liniuta. Valorile de analiza sunt destul de vagi. Intre saptamana 1 si 10 trebuie sa fie intre 202-231.000. Ma incadrez, normal. Pe internet am citit ca, in saptamana 4-5 hcg-ul trebuie sa fie intre 200- 2000. Problema este ca, eu am facut analiza la 4 saptamani si 3 zile si acum am patru saptaman si 6 zile. Daca mi-as face azi analiza ar trebui sa imi iasa undeva pe la 3000 ca evolutia sa fie una buna dar nu m-as incadra in valori pentru ca inca sunt in saptamana 4-5 si as avea peste 2000. Imi fac griji pentru ca am inceput si injectiile cu clexan si nu stiu cum tolereaza omuletul subtanta. Pana acum am luat doar aspenter dar de cand fac clexane am renuntat la el.
Am si o dilema. Am vazut ca, multe fete cu trombofilie fac injectii cu clexane si iau si aspenter. Va trebui sa intreb hematologul. Cred ca va trebui sa imi mareasca doza de acid folic sau sa imi dea si alte vitamine cu B din cauza mutatiei mthfr C677T

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Am refacut beta hcg.
Rezultatul: 5474. Trebuia sa se dubleze si sa fie undeva pana-n 3500.
Mi s-a parut foarte mare. Stiam ca beta hcg este prea mare atunci cand este o sarcina molara. Sarcina molara este rezultatul unui embrion care nu a fost fertilizat cum trebuia ( din cauza anomaliilor spermatozoizilor sau a avulului) si este destul de periculoasa. ( poti sa faci cancer endometrial). Daca ma gandesc mai bine este imposibil sa fie vorba despre asa ceva. Procedura a fost realizata prin ICSI ( deci nu aveau cum sa intre doi spermatozoizi in ovul), spermatozoiziii au fost verificati, la fel si ovulele ( nu aveau cum sa aiba anomalii).
Cei de la clinica unde am facut beta hcg arata valorile cuprinse intre saptamana 1 si 10. Binenteles ca ma incadrez in valori. Dar pentru saptamana 5 a sarcinii valoarea este cam mare. Totusi e un semn ca sarcina evolueaza.
L-am sunat pe dr B si mi-a spus ca nu crede ca este o problema. Mi-a recomandat sa-mi fac o programare la el pe data de 13 iunie ca sa vedem la ecografie cum se prezinta lucrurile.
Mai pe seara, am observat niste pete ( scurgeri) care nu pareau a fi neaparat de sange, erau maro deschis. Binenteles ca m-am speriat si m-am hotarat sa-mi astept sotul sa vina de la munca si sa mergem la urgente. Scurgerile acelea maro s-au oprit si m-am gandit ca ar putea fi o reactie alergica de la utrogestan.
Nu am mai fost la urgente.


Tratament:
Utrogestan 200 mg 3/zi, oestrogel 3/zi, acid folic 5 mg 2/zi, aspenter 1/zi, injectii cu clexane 1/zi

Greutate: 53, 9

Dezvoltarea bebelusului

In cea de-a patra săptămână de sarcină, embrionul are 150 de celule care se vor organiza în trei straturi, fiecare dintre acestea urmând să evolueze diferit.
În cea de-a patra săptămână de sarcină, embrionul pluteşte în uter, protejat de secreţiile din interior şi se va fixa în grosimea endometrului prin fenomenul numit nidaţie. Dimensiunile sarcinii în acest moment sunt sub 1 mm şi nu poate fi observată.
Primul trimestru al sarcinii este crucial pentru existenţa, dezvoltarea şi sănătatea copilului. În această perioadă fetusul este în cel mai mare pericol de a dezvolta malformaţii. De aceea, va trebui să faci tot posibilul să-l protejezi prin evitarea oricărei substanţe toxice.
n săptămâna 4 de sarcină, trebuie să fii foarte atentă, deoarece copilul se dezvoltă foarte repede. Ce se întâmplă de fapt? Fetusul încearcă să se fixeze de pereţii uterului şi, odată ce reuşeşte, rămâne aşa pana in săptămâna 40.
Dezvoltarea în această perioadă se află în stadiu iniţial incluzând chiar şi modificări celulare. Reţelele vasculare ale copilului cresc şi se dezvoltă. Tot în această perioadă se dezvoltă şi o placentă rudimentară şi cordonul ombilical.
Datorită dimensiunilor foarte mici nu poate fi observat încă la ecografie.

Ce se intampla in corpul tau?

E bine să ştii că, în a săptămâna 4 de sarcină, o femeie însărcinată poate manifesta fie anxietate, fie entuziasm. Dacă aceasta este prima sarcină, atunci anxietatea poate să fie cu atât mai mare. Această stare poate fi îmbunătăţită cu puţin somn şi prin metode de relaxare.
În a patra săptămână de sarcină corpul produce mai mult hormon HCG decât în tot restul sarcinii. Această schimbare a echilibrului hormonal poate să îţi provoace stări de greaţă, dureri de cap, ameţeală şi chiar leşin. De asemenea, primele simptome ale sarcinii mai pot include şi dureri şi crampe abdominale, cele mai multe femei acuzând şi o sensibilitate exagerată în zona sânilor.
În săptămâna 4 sarcina mai aduce cu ea şi alte simptome greu de ignorat: sensibilitatea la mirosuri şi parfumuri, îngrăşare, oboseală precum şi schimbări de stare ce vă vor putea face să vă simţiţi irascibilă şi dezorientată. Acestea însă nu apar toate odata şi brusc ci se manifestă pe parcursul sarcinii.

1533959_665364176847576_330129593_n

4 saptamani si 3 zile


7 iunie 2014

O zi memorabila…In asteptarea unei minuni….care astazi imi confirma ca s-a realizat. Pentru prima oara in viata mea am vazut 2 liniute. Incredibil! Cu un endometru vai de capul lui, cu un uter mic…ceea ce ma ingrijoreaza in viitor (daca nu va avea loc cand va mai creste?), cu un singur,unic embrion!
Stiu ca tot ce mi se intampla acum este doar rodul rugaciunilor mele. I-am scris un mail doctorului meu si l-am anuntat in legatura cu cele doua liniute. I-am multumit pentru toata rabdarea de care a dat dovada si pentru ca mi-a suportat endometrul. Nu vreau sa ma bucur extraordinar de tare inca..desi mi-e greu sa nu fac asta. Stiu ca testele de urina arata pozitiv si cand o sarcina se opreste din evolutie. Astept sa fac testul beta hcg si cel mai mult astept controlul ginecologic. Sper sa fie totul in regula si sa nu aiba dreptate doctorii ceilalti la care am fost. Eu stiu ca omuletul meu de zapada din burtica va fi rezistenta. Doar a supravietuit la -190 de grade ..va supravietui si intr-un spatiu micut. Se va descurca sa-si fac loc si sa se simta confortabil. Iar noi il vom ajuta si ne vom da toata silinta pentru a-i fi bine.
Bine-ai venit in burtica mea! Sa fii cuminte si sa ramai cat mai mult acolo! Te iubim si abia asteptam sa te vedem.

10511334_753635287991104_1151677066109344882_n

Rezultat embriotransfer 3 (7 iunie)


Stiu ca sunt in urma cu evenimentele si mi-am propus sa ajung la zi. Stiam ca, in cazul in care va fi negativ, nu voi mai avea chef sa scriu mult timp.
Am avut parte de o perioada buna. Voi scrie despre aceasta perioada in postarile care momentan au doar titlu.

Trecusera trei zile de cand trebuia sa-mi fac analiza beta hcg. Aveam un test de sarcina de vreo doua zile in casa. Mi-era frica sa-l folosesc! Mi-era frica de momentul adevarului. Era ultima noastra sansa. Ma descurajam cand ma gandeam la cheagul acela. Nu aveam simptome..

Sambata ( 7 iunie) m-am trezit de dimineata si mi-am luat inima in dinti. Mi-am spus ca, in cazul in care iese negativ testul de urina mai pot sa sper pana il fac pe cel de sange
Spre mare mea surprinde au aparut instantaneu 2 liniute. Nu am fost nevoita sa astept nici macar un minut.

1533959_665364176847576_330129593_n

 

Embriotransfer 3 ( 26 mai 2014)


Ne-a mai ramas un embrion. Unicul!
Am sunat la Sibiu in prima zi a menstruatiei. Doctorul mi-a transmis sa iau oestrogel. Eram sigura ca va functiona ca si ultima oara. Pana atunci era singurul tratament care si-a facut efectul. Pana atunci..pentru ca am avut iar parte de surprize neplacute. Endometrul era prea subtire. Doctorul a adaugat inca doua pastile de femoston pe langa oestrogel.

21 mai

Ieri am fost la Sibiu si doctorul si-a pus mana in cap. Mi-a spus ca il necajeste endometrul meu si ca la randul lui, el, ne supara pe noi pentru ca ne pune mereu pe drumuri. Endometrul a mai crescut. 6,8 mm dar aspectul nu este bun. Am citit in ochii lui ca vom intrerupe tratamentul si vom incerca luna viitoare. Cand am ajuns in cabinet, unde era si sotul meu parca ii venise o idée – si mi-a spus ca nu vom intrerupe tratamentul.
M-a trimis sa fac o analiza de progesteron la urgente si mi-a spus ca o sa sune el pentru rezultat ca sa nu mai ramanem in Sibiu. Daca analiza iese sub 1 vom face embriotransferul iar daca va iesi mai mare de 1 nu vom face. Mi-a explicat ca progesteronul contribuie la schimbarea endometrului (aspectului) si in cazul in care este sub 1, embriotransferul poate avea rezultat favorabil. Mi-a spus ca a mai avut un caz de genul acesta si impinsi de situatie au fost nevoiti sa faca embriotransfer si din fericire, s-a prins sarcina. Stiu ca mi-a spus acest lucru pentru a ma incuraja. Tot ce pot sa sper este ca aceasta decizie pe care a luat-o (cu acordul nostru binenteles) este una buna si ca nu a fost luata doar pentru ca se simtea presat de situatie sau de noi. Spun asta pentru ca progesteronul a iesit foarte mic ( 0,1) motiv pentru care mi-a transmit telefonic ca vom face luni embriotransferul. As vrea sa pot sa stau linistita si sa fiu optimista insa ma neliniste atat faptul ca endometrul nu are aspectul dorit cat si faptul ca nu am inteles atat de bine ( desi mi s-a explicat) ce rol are progesteronul in ceea ce priveste aspectul endometrului. Stiam ca progesteronul schimba apectul endometrului dar este de preferat ca aspectul sa fie unul bun inainte de a fi schimbat de catre acest hormon.

EMBRIOTRANSFER

Luni ( 26 mai) am facut embriotransfer. Eram extrem de obosita. Dormisem doar doua ore.
Am stat in jur de o ora in salon cu vezica plina pentru ca a fost o punctie inaintea mea. Macar m-am invatat minte din experientele anterioare si am inceput sa beau apa doar cand am ajuns in Sibiu. Tot colectivul se purta cu mine de parca as fi fost de-a casei. Adevarul este ca incepusem sa ma simt de parca as fi mers la serviciu. Atat de mult ma obisnuisem cu locul acela. Aproape un an a trecut de cand am pasit prima oara in clinica. La inceput, toata lumea se purta cu mine politicos dar distant, obiectiv . Acum, toata lumea imi arata simpatia. Asistenta vorbea cu mine de parca as fi fost colega ei. Imi spunea ca a obosit de la atatea trepte si imi zambea in timp ce imi dadea sa completez formularele pe care nu s-a mai straduit sa mi le explice, pentru ca spunea ea, stiu deja ce am de facut.
Doctorul mi-a zambit si mi-a transmis speranta si simpatie. Nu zambeste foarte des dar cand o face este natural.
In timp ce stateam acolo i se auzea vocea unei femei si nu mi-a fost greu sa ghicesc ca este a d-nei dr Mutulica. Desi nu o cunosc am auzit multe despre ea – pe anumite site-uri – si speram sa nu fie si ea la embriotransfer pentru ca tonul vocii ei parea cam obositor.
Nu a venit nimeni pe la mine sa-mi spuna ce s-a intamplat cu embrionul nostru si eram putin cam speriata. In cele din urma, a venit asistenta si m-a chemat in sala de operatie. Atunci am inteles ca a fost totul in regula dar nu mi s-a spus daca embrionul este de calitate sau nu. M-am urcat pe masa si asistenta m-a intrebat cum ma simt. I-am raspuns ca ma simt plina. Asa si era. Aveam vezica foarte plina dar stiam ca se poate si mai rau. Data trecuta am avut-o exagerat de plina si doctorul m-a trimis la toaleta. Abia puteam sa merg atunci. Acum puteam sa merg… deci era mai bine..Cu toate acestea, doctorul m-a trimis si de aceasta data la wc spunandu-mi sa elimin jumatate. Mi-a explicat ca, fiind slabuta ( desi nu sunt) nu trebuie sa beau chiar asa multa apa pentru ca organele se vad mai bine la persoanele slabe. Daca mi-ar fi spus asta inainte..Oricum, m-am bucurat ca m-a trimis la toaleta. Nu puteam sa-mi dau seama cam cat inseamna jumatate si drept urmare, cand m-am intors in sala mi s-a spus ca nu am eliminat prea mult. L-am intrebat daca vrea sa ma mai duc o tura si a ras toata lumea pentru ca se citea in glasul meu dorinta de a imi elibera cu totul vezica. Spre dezamagirea mea mi s-a spus ca este perfect asa pentru a se vedea la ecograf. Atunci mi-am vazut singurul embrion pe monitor si mi-a spus doctorul ca embrionul este fain. (:)) Nu stiu ce inseamna fain dar am banuit ca este de calitate. Oricum era de bine.
Mi s-a pus spectrul si apoi doctorul a introdus caterul in care era unica mea speranta. Dupa ce l-a asezat frumos in endometru i s-a spus laborantei sa verifice daca transferul a fost finalizat cu succes. Spre uimirea mea si a tuturor, embrionul se dusese inapoi in cater. Nu a vrut sa ramana in endometru. La ecograf se vazuse foarte clar bula care se transferase. Atunci mi-a explicat doctorul ca embrionul se afla intre doua bule si de obicei cand cade bula inseamna ca s-a transferat si embrionul. De data aceasta nu a fost asa. Embrioloaga i-a dat caterul cu embrionul incapatanat si doctorul l-a reintrodus. De aceasta data nu a mai fost asezat atat de frumos precum a fost bula asezata. S-a verificat din nou transferul si embrionul a fost ascultator de aceasta data. M-a cam speriat aceasta situatie pentru ca nu auzisem despre astfel de cazuri. L-am intrebat pe medic daca este totul in regula in conditiile in care nu s-a facut transferul din prima. M-a asigurat ca nu influenteaza in nici un fel reusita. Am cautat si eu cateva informatii pentru a ma asigura si se pare ca retransferul nu ar influenta intr-un anumit fel viitorul embrionului.
Nu stiu de ce, dar in timp ce ma cuprindeau grijile cu privire la retransfer ma simteam si inundata de optimism. Stiu ca pentru oricine altcineva aceasta situatie ar avea conotatii negative pentru ca s-a intors din drum, superstitii, etc.  Eu m-am gandit ca de fiecare data cand am facut embriotransfer totul a fost perfect si cu toate acestea am avut parte de esecuri. Asa am hotarat sa las superstitiile la o parte si sa consider ca este vorba doar despre un embrion incapatanat pe care abia astept sa-l cunosc.
Doctorul m-a intrebat ce pastile iau si mi-a spus sa continui cu tratamentul. Mi-a spus sa iau clexane (daca am), insa mi-a dat de inteles ca este in regula si daca iau doar aspenter pana se confirma sarcina.
Apoi, a venit la mine in salon si a stat ceva timp cu mine. Mi-a spus sa beau multe lichide si sa ma feresc de soare. Mi-a spus de vreo trei ori : “Doamne ajuta sa fie primit!. Äm simtit sinceritatea lui pentru ca de obicei este obiectiv si nu l-am auzit niciodata avand o atitudine atat de subiectiva fata de alte paciente sau fata de mine pana acum. Cred ca acest lucru se datoreaza si colaborarii noastre pe un termen atat de lung (din cauza endometrului meu subtire).
L-am intrebat despre Programul subventionat de catre stat. Mi-a spus ca momentan nu mai sponsorizeaza statul, desi era o treaba foarte buna; statul cheltuind destul de putin fata de alte programe unde cheltuielile erau mult mai mari si beneficiile mult mai mici. Mi-a spus ca anul viitor este posibil ca programul sa se redeschida. Statul este mult mai ocupat cu alte lucruri. Natalitatea nu face parte din obiectivele celor de la conducere desi suntem o populatie imbatranita. Nu li se ofera nici un ajutor economic celor care au devenit mai saraci cheltuind bani pentru tot felul de interventii si nici o sansa celor obositi psihic de atatea incercari esuate. Nu poate nimeni intelege impactul psihologic pe care-l are o astfel de interventie. Si asteptarea de dupa……..Numai persoanele care trec prin astfel de situatii pot intelege. Pentru altii, toate aceste interventii nu pot parea decat niste incercari disperate ale unor oameni care nu se resemneaza, care se incapataneaza sa vada realitatea altfel decat este ea. Poate ca si eu mi-as fi format aceeasi impresie daca nu as fi avut ghinionul sa trec prin toate aceste etape. Cand eram mica, credeam, ca doar persoanele rele nu pot avea copii
(oare am mai scris asta?)
Dupa ce l-am intrebat pe doctor despre program, mi-a spus ca eu ar trebui sa am alte ganduri dupa embriotransfer si ca nu trebuie sa ma las descurajata de faptul ca a fost transferat un singur embrion. Mi-a spus ca a avut multe reusite cu un singur embrion. Stiam ca este doar dragut si ca incearca sa ma incurajeze. Sansele sunt mai mici cu un singur embrion. Si endometrul meu nu este o gazda tocmai potrivita. Stiam ca numai Dumnezeu ma poate ajuta. Ceea ce nu stiam era daca meritam ajutorul Lui. Nu puteam decat sa-I cer ajutor in fiecare zi. Stiam ca e ultima mea sansa de a avea un copil.
Mi s-a spus sa stau intinsa 15 minute. Am stat in jur de 2 ore in salon. Dupa 20 de minute de la ET am fost la toaleta. Cand m-am schimbat am observat ca aveam un punct de sange. Presupun ca este din cauza interventiei. Mai ales ca interventia a avut loc de doua ori. In drum spre casa a plouat cu gheata. Abia asteptam sa ajung acasa pentru ca eram obosita.
Tratamentul pe care il iau este acelasi:
– aspenter
– acid folic
– oestrogel
– utrogestan
Data trecuta in loc de utrogestant am luat lutinus care este de 5 ori mai scump. Cheltuiam in jur de 1000 lei pe luna. Nu stiu de ce mi-a dat utrogestan dar ma simt mai confortabil (desi lutinusul se spune ca este mai bun).
A doua zi am observat un fel de gheag fara sange ceea ce m-a cam speriat. Primul meu gand a fost acela ca este embrionul, desi gandind logic, embrionul trebuie sa se elimine (daca nu se prinde) odata cu endometrul, adica la menstruatie. Inca ma mai ingrijoreaza acest lucru.
Singurele simptome au fost somnolenta, urinarile mai frecvente si crampele.
A treia zi aceleasi simptome.
A patra zi aceleasi simptome la care se adauga anumite mirosuri mai pronuntate.
Incerc sa nu tin cont de toate aceste lucruri – este posbil ca ele sa fie prezente datorita hormonilor pe care ii iau ( progesteron si estrogen). Iar urinarile frecvente pot fi o consecinta a celor 2 l de apa pe care-i consum zilnic.
Ceea ce ma deranjeaza sunt sanii….celebrii sani care sunt nedurerosi ca dupa fiecare ET. Pentru multe persoane, sanii au fost primul indiciu. Singurele simptome absente sunt frisoanele, ceea ce ma bucura. ( stateam si infofolita de frica de a nu se manifesta- la celelalte ET-uri ele existau si stiam ca nu e de bine).
Stiu si sunt constienta ca nu este bine sa ma gandesc la toate aceste simptome dar este greu daca nu, chiar imposibil sa nu fac asta.
Am stat cinci zile in pat ( de luni pana sambata). Sambata am fost nevoita sa ma deplasez pentru ca am participat la un botez la care eram si nasa. Norocul meu a fost ca nu eram singura nasa si nu am depus atat de mult efort. Spun asta pentru ca finutul meu este o dulceata de bebe care papa mult si avand patru luni, greutatea lui depaseste 6 kg. Am fost incaltata cu pantofi cu toc dar nu m-au deranjat si am hotarat sa raman incaltata toata ziua cu ei. A doua zi am fost iar in deplasare pentru ca a urmat baita de a doua zi.
Sunt persone care ma suna si ma intreaba mereu cum ma simt. Urasc intrebarea aceasta. Stiu ca intentiile oamenilor sunt bune si le multumesc dar este atat de grea asteptarea asta si nu stiu ce ma asteapta la capatul ei..Cum pot sa ma simt..nici macar nu pot sa descriu in cuvinte cum te simti dupa o inseminare..te simti..neajutorat..esti convins ca nu depinde de tine, ca nu poti sa contribui in nici un fel la schimbarea vietii tale in mai bine.. Cum se poate simti un om atunci cand nu este stapan pe situatie?
Acesta este motivul pentru care data trecuta am facut totul in secret.


Vise

Luni ( a 8-a zi de la ET) am avut un vis ciudat impartit in doua fragmente. Se facea ca eram intr-o camera si cineva imi arata embrionul pe care il aveam. Era bagat undeva in pat iar patul parea a fi un acvariu. Eram uimita pentru ca mi se parea foarte mare si semana cu un peste. Acesta a fost primul vis.
Al doilea vis semana cu primul. Era aceeasi camera si acelasi pat. O prietena mi-a scos embrionul dintr-o eprubeta si era pe pat. Asteptam ca sotul sa vina si
sa mi-l introduca dar el era cu alti doi prieteni si faceau pe balcon carne pe gratar. Prietena mea se juca cu embrionul prin pat si nu stiu cum dar a disparut. L-am cautat in tot patul si nu l-am gasit nicaieri. Am inceput sa plang in hohote. Prietena mea s-a dus sa ii explice sotului meu ce s-a intamplat. Eu ii faceam reprosuri prietenei mele si in acelasi timp imi cautam embrionul care in sinea mea stiam ca a stat prea mult pe uscat si ca nu mai este viabil chiar daca il voi gasi. Plangeam in hohote si aveam impresia ca sunt singura pe care o afecteaza toate cele intamplate. In cele din urma a plecat prietena mea. Pe canapea se afla acum Adriana Bahmuteanu ( ciudat!) careia i-am spus ca toata sederea mea de o saptamana la Baile Felix a fost zadarnica..
M-am trezit speriata. Totul parea real. M-am calmat pentru ca stiam ca plansul in vis are conotatii pozitive.
Totusi, stiu ca acest vis are legatura si cu temerile mele legate de cheagul pe care l-am observat a doua zi dupa ET.
Am inceput sa simt din cand in cand dureri in piept. Vizitele la toaleta sunt dese dar beau si foarte multe lichide.
Daca as putea sa tin timpul in loc…. Mi-e teama de momentul adevarului.

4 iunie
Am avut un alt vis
Se facea ca mergeam la un fel de botez iar mama mea avea o bluza transparenta prin care i se vedeau sanii. I-am atras atentia dar parea sa nu o intereseze..
In rest, aceleasi simptome sau aceeasi lipsa a simptomelor. Incerc sa-mi ocup timpul cu activitati care-mi plac. Pictez, scriu, desenez.

Aprilie 2014


Am zis sa merg la un control ginecologic de rutina si sa-mi fac analizele anuale inainte de a face embriotransferul.
Am fost la o doctorita care m-a descurajat total. Mi-a spus ca uterul meu este mic si ca circumstantele nu sunt favorabile pentru o sarcina…
Mi-am adus aminte de vizita mea la doctorita aceea care mi-a dat sfaturi iesite din comun..Mi-am impus sa nu mai plang din cauza asta. Aveam mult mai multa incredere in doctorul meu..Daca lucrurile erau imposibile sunt sigura ca mi-ar fi spus.
Nu poti sa ii tai aripile unui om asa… Nu poti sa arunci cuvinte de genul acesta in sufletul cuiva. Cred ca indiferent de meserie, comunicarea este cea care te ajuta sa te ridici profesional. Eu nu as mai merge la un doctor care m-a descurajat..Nu ma indoiesc de cuvintele lor, nici de cunostintele medicale. Ma indoiesc de capacitatea lor de a comunica, de empatia lor si de lipsa de optimism.
Mi–e greu sa incerc sa intru in inima mea. As gasi in ea o teama de nedescris. Sa lasi totul la voia intamplarii si sa intelegi ca nu poti sub nici o forma sa influentezi lucrurile este de-a dreptul inspaimantator uneori. De fiecare data cand am facut asta m-am alimentat cu speranta si cu incredere. Credeam ca este suficient sa crezi in dorintele tale si sa ramai optimist. Pana acum nu m-a ajutat gandirea pozitiva. Acum, cel mai mult incolteste in mine sentimentul de teama. Teama de Dumnezeu, de deciziile pe care Acesta le ia. Stiu ca este cea din urma sansa si dupa cum spunea doctorinta la care am fost la controlul de rutina: circumstantele nu sunt favorabile.
Am realizat ca nu imi mai ramasese nimic…doar credinta..Si ca orice pacatos care-si intoarce fata catre Dumnezeu numai atunci cand are nevoie..L-am implorat din tot sufletul sa faca o minune.

Embriotransfer 2 ( 21 februarie)


In decembrie am facut injectia cu Dipherline si am inceput tratamentul cu medrol 2/zi, femoston 3/zi, acid folic 1/zi, aspenter 1/zi.

IANUARIE

In ianuarie am reluat lupta.
Ma simteam foarte irascibila din cauza medicamentelor. Medrolul ma ajuta sa retin apa, fata mea era total schimbata ..si de burta nu mai vorbesc…initial am crezut ca este din cauza excesului de mancare ( din cauza Sarbatorilor). Pentru ca m-am lasat de tigari (si sunt mandra de mine!), am mancat mai mult. Cu toate acestea, de vreo saptamana mananc destul de sanatos, cu putina paine, mai multe salate si fara sare. Mananc fara sare pentru ca in combinatie cu medrolul, sarea este daunatoare organismului putand sa apara mari complicatii. Sper sa se elimine apa din organism..
Endometrul era undeva la 6 cm si doctorul parea optimist dar la urmatoarea vizita nu crescuse. L-am intrebat daca mai avem timp sa asteptam sa creasca. ( era trecut de jumatatea ciclului menstrual). Doctorul mi-a spus sa stau linistita pentru ca atata timp cat sunt pe mana lui si cu Dipherline totul va fi bine. L-am intrebat si daca este posibil ca din cauza dimensiunii mai mici a uterului sa nu creasca mai mult endometrul. Mi-a spus ca este posibil. Mi-a dat de inteles ca a avut cazuri cu endometru subtire si cu reusite la embriotransfer. Nu stiu daca a spus asta doar pentru a ma incuraja dar eu eram deja ingrijorata. Credeam ca nu se mai poate face nimic.. si stiu, i-am transmis intr-o oarecare masura descurajarea mea…dar asta nu inseamna ca nu am incredere in hotararile lui. Am incredere. Este singurul om in care mai am incredere ..si am o incredere oarba..Am nevoie sa am incredere in el..si-a castigat increderea..Putea sa-mi faca embriotransferul de data trecuta daca era un om oportunist. Eu nu aveam de unde sa stiu care este starea endometrului meu. Si toate consultatiile sunt oarecum gratis. Sunt incluse in procedura. (daca vin la o singura monitorizare sau la 20 platesc la fel). A preferat sa prelungeasca toata aceasta etapa doar pentru a se asigura ca endometrul ajunge la cea mai buna dimensiune. Si apreciez acest lucru.

Mi-a spus sa maresc doza de femoston si sa iau 4 / zi. Iau si o cutie pe zi daca trebuie, desi efectele sunt destul de grave pe termen lung.
La urmatoarea consultatie endometrul crescuse, dar iar s-a stricat aspectul..Dipherline-ul nu-si facuse efectul.
Am renuntat la tratament si a ramas sa ne vedem la urmatoarea menstruatie. Intentiona sa vada ce se intampla pe un ciclu natural..

FEBRUARIE 2014

Endometrul nu crestea desi arata bine. Doctorul a spus sa incercam cu un gel cu estrogen ( oestrogel) si sa vedem daca va creste asa. De fiecare data cand ajungeam la clinica ma lua prima la consultatie. Endometrul meu reprezenta o ambitie pentru el. Lucru care nu facea nimic altceva decat sa ma avantajeze.
Spre mare noastra surprindere, gelul cu estrogel a dat randament. Crescuse endometrul si aspectul era ok.
A ramas ca pe 21 februarie sa facem embriotransfer cu 2 blasto.
………………………………………………………………..

Embriotransfer

Nu ma invatasem minte cu lichidele..Credeam ca vezica mea era atat de plina la primul ET din cauza hiperstimularii. De data aceasta era la fel de plina! Embriologul a venit si mi-a spus ca embrionii rezistasera procedurii. Aveam emotii. Stiam ca sunt sanse de 30% sa nu reziste. Abia asteptam sa ma cheme in sala de interventie. Am avut noroc si doctorul m-a trimis sa golesc vezica. Era prea plina.
Embriotransferul s-a desfasurat la fel ca si prima oara. Mi-a prezentat embrionii
(care aratau ca un ghem de celule), mi-au spus ca sunt de calitate si i-a transferat in uter prin intermediul unui cater.
La sfarsit, doctorul mi-a spus ca endometrul arata bine iar embrionii sunt faini – motiv pentru care asteapta doar sa il anunt ca sunt insarcinata!

La hematolog ( TRATAMENT TROMBOFILIE)


Am fost la Sibiu cu rezultatele analizelor. Doctorul a sunat-o pe dna dr hematolog din cadrul clinicii Polisano si a rugat-o sa ma primeasca. A spus ca nu tine de el acest diagnostic si ca ma trimite la hematolog. Banuiam ca voi face injectii dar speram sa mi se dea doar pastile.
Doamna dr hematolog Pumnea m-a intrebat ce pastile iau si cand voi face embriotransferul. Pentru cele doua mutatii ale genei PAI mi-a spus sa iau aspenten 1/zi in jurul pranzului iar in momentul in care voi fi insarcinata va trebui sa fac injectii cu Clexane 1/zi pe toata perioada sarcinii plus o luna dupa nastere. Pentru mutatia genei MTHFR C677T mi-a spus sa iau acid folic de 5 mg.
Nu m-a speriat atat de mult acest lucru. Sunt in stare sa fac orice fel de sacrificiu cu conditia de a avea un copil sanatos. Sunt dispusa sa fac injectii, sa stau numai in pat, sa renunt la viata sociala si profesionala.
Imi doresc un copil mai mult decat orice.
Cred ca avem timp pentru toate , avem timp sa ne refacem viata sociala, avem timp sa evoluam in cariera si sa ne orienta spre ce profesie ne dorim. Avem timp pentru toate..dar pentru un copil timpul este limitat..suntem construiti in asa fel incat ceasul nostru biologic incepe sa cam bata la usa dupa varsta de 35 de ani si cu cat ne rezolvam problemele de ordin medical mai repede cu atat mai bine.
Deci…nu m-a afectat aceasta veste atata timp cat am inteles ca pot avea copii si ca trombofilia afecteaza sarcina doar daca nu faci tratament.
………………………………………………………………………..

Cand am ajuns acasa am citit despre trombofilia in sarcina si m-am cam speriat cand am vazut ca exista anumite riscuri si din cauza tratamentului cu clexane.
……………………………………………………………………….

Uite ce am gasit:

– Gravidele sunt o clasa aparte si desi sub tratament adecvat, unele pot avea numeroase avorturi spontane pana vor putea in sfarsit duce o sarcina pana la capat, cateva renuntand complet la a avea un copil pe cale naturala.

– Tratamentul gravidei cu trombofilie este Heparina – nefractionata sau fractionata, luata zilnic sub forma de injectie. Warfarina sau anticoagulantele orale trec prin placenta si dauneaza fatului insa warfarina poate fi reintrodusa in tratament in perioada alaptarii.


Riscuri pentru mama trombofilica

– Graviditatea se asociaza in mod normal cu o stare de hipercoagulabilitate fiziologica, menita sa limiteze sangerarea post-partum.Asocierea cu alti factori de risc creste riscul de aparitie a trombozei si implicit a tromemboliilor – bucati din tromb se desprind si sunt transportati de curentul sangvin pana la plamani determinand tromembolia pulmonara, o cauza de deces matern post-partum.

– Un al doilea risc important este datorat medicatiei care poate induce o stare de hipocoagulabilitate, determinand sangerari greu controlabile dupa nastere.
( HEMORAGIE) De aceea, daca se poate controla inducerea nasterii, se opreste tratamentul coagulant cu cateva ore/zile inainte si se reinstaureaza dupa nastere, in acelasi timp gravida fiind urmarita atent in caz de aparitie a trombemboliei pulmonare – daca interventia este rapida sunt sanse de supravietuire.

Riscuri pentru fat
Daca sarcina este bine controlata si cu evolutie buna in trimestrul III, bebelusul se poate naste sanatos si la termen. Insa exista bineinteles un risc mai mare de nastere prematura (sub saptamana 37 de gestatie) si un risc ca greutatea fatului sa fie mai mica decat normalul pentru acea perioada, deseori necesitand internarea pe sectia de Neonatologie.

Monitorizarea gravidei cu trombofilie
Atat pentru riscul tromemboliei pulmonare materne sau sangerarea masiva post-partum din cauza medicatiei cat si pentru riscul asupra fatului, gravida trombofilica trebuie monitorizata atent de medicul curant. Este esential ca indicatiile medicale sa fie urmate ca la carte iar automedicatia, in special, este interzisa (caz propriu urmarit: pacienta a urmat un tratament in primul trimestru aflat de pe internet, lucru ce a dus la decesul intrauterin al fatului in trimestrul II de sarcina).

Pe parcursul sarcinii gravida trombofilica are un risc mai mare de:

– dezvolta preeclamsie
– pierde sarcina in orice trimestru
– aparitie a dezlipirii de placenta, asociata cu hemoragie greu controlabila din cauza tratamentului.

In incheiere, sfatul pentru mamele ce au avorturi repetate este sa discute cu medicul despre posibiliatatea prezentei trombofiliei si testarea adecvata. Si pe parcursul tratamentului corect poate sa apara avortul spontan sau moartea fatului intrauterin insa studiile arata ca nu trebuie abandonata ideea de a avea un copil pentru ca succesul poate aparea la a 3-a sau a 4-a sarcina.

Ianuarie 2013 – Analize de trombofilie


Dupa ce am efectuat analizele am descoperit ca am trombofile.
Mi-a iesit : mutatia genei MTHFR C677T heterozigot si mutatiile genei PAI-1 (polimorfism 675 4G/5G)

Trombofilia este o afectiune hematologica, care se manifesta prin tendinta crescuta a sangelui de a forma trombi, cat si de a se coagula mult mai repede decat la persoanele sanatoase.
In mod normal nu afecteaza organismul, dar poate fi fatala in sarcina atat pentru fat cat si pentru mama.
De asemenea, in afara de analizele genetice (mutatiile genetice ale trombofiliei), analizele clinice pot iesi in limite normale in afara sarcinii sau chiar in sarcina, si totusi sa duca la oprirea sarcinii din evolutie, avort spontan.

Analize genetice pentru trombofilie

Analize pentru Sindromul antifosfolipidic (SAFL) + Trombofilie

-APCR (rezistenta la proteina C activata)
-INR
-APTT(activated partial thromboplastin time)
-homocisteina
-anticoagulant lupic (LUPUS ANTICOAGULANT)
-anticorpi anticardiolipinici IgG
-anticorpi anti-beta 2 glicoproteina 1 IgG, IgM
-antitrombina III
-proteina C
-proteina S

Biologie moleculara (analizele urmatoare nu sunt influentate de tratamentul pe care-l urmati si nici de faptul ca ati mancat/baut inainte de recoltare):

– Mutatia Factorului V Leiden obs: aceasta iese pozitiva in 90% cazuri cu APCR,
– Mutatia protrombinica (Factorului II) ,
– Mutatiile genei MTHFR (mutatii C677T; A1298C) obs: daca iese pozitiva se va face si analiza homocisteinei pt a vedea cat de grav este afectat organismul,
– Mutatia genei PAI-1 (polimorfism 675 4G/5G) – Risc Trombofilie
– Mutatia Factorului XIII (G102T) – Risc Trombofilie

Pentru un pacient, se raporteaza unul din cele 3 rezultate posibile:

– genotip salbatic homozigot (negativ pentru mutatia factorului V Leiden);
– genotip heterozigot (contine o alela salbatica si una mutanta pentru factorul V);
– genotip mutant homozigot (contine ambele alei mutante).

Noiembrie 2013


Asteptam ziua 21 a ciclului menstrual. In sinea mea, speram sa se instaleze o sarcina in mod natural dar era imposibil atata timp cat trebuia sa fac injectia respectiva.
Oricum, mi s-a intamplat ceva ce nu mi se mai intamplase niciodata in viata mea.Cu o zi inainte de a face injectia si-a facut prezenta menstruatia. In ziua 20 a ciclului menstrual. Asta in conditiile in care eu am un ciclu regulat de 28 de zile. Si tocmai cand trebua sa fac injectia.. Parca totul era impotriva mea. Parca ma luptam cu morile de vant. Si pentru ca nu era de ajuns, mi-au aparut si niste noduli la san. Stiam ca toate aceste dereglari se datoreaza pastilelor cu estrogen. (femoston).
Cei de la Sibiu mi-au spus ca ne vom intalni dupa sarbatori- in 2014! Am inceput sa plang si aproape o saptamana am fost suparata. Credeam ca anul 2013 va fi anul meu.
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
La indrumarea unei doctorite am fost la un imunolog. Acesta mi-a pus o serie de intrebari si m-a pus sa fac vreo 30 de analize imunologice ( mi le-o fi dat pe toate existente?).
Am refuzat sa le fac. Unele chiar nu aveau legatura cu fertilizarea. Pe mine asta ma interesa. Tot la indrumarea doctoritei care m-a trimis la imunolog, am fost la un biolog. Acesta mi-a recomandat doar vreo trei analize imunologice si m-a pus sa-mi repet analizele: ANA si lupus anticuagulant si la BioClinica.
La bioclinica rezulatele au iesit bune. Aveau alte valori de referinta. Am dedus ca nu am probleme grave de imunologie care ar putea influenta un embriotransfer.
Mai aveam de facut niste analize…cele de trombofilie.

Octombrie 2013


La inceputul lunii m-am hotarat sa imi fac si alte investigatii. Stiam ca orice problema are o solutie si ma gandeam ca este posibil sa existe o explicatie pentru nereusita embriotransferului. Am fost la un medic de interne care mi-a recomandat un set de analize. Am inceput cu cele imunologice si asa am descoperit ca aveam anticorpii antinucleari ( ANA) usor peste limita, la fel si lupus anticuagulant. Si mama mea are probleme imunologice si m-am gandit ca este posibil ca ANA sa-i fi mostenit de la ea. I-am trimis aceste analize prin mail doctorului Ispasoiu. Mi-a spus ca toate aceste analize tin de imunolog. L-am intrebat daca ar trebui sa fac si alte analize. Mi-a spus ca s-ar merita sa fac si analizele de trombofilie daca tot m-am apucat de investigatii. Nici un doctor nu te pune sa faci analize genetice de trombofilie daca nu ai sarcini oprite din evolutie. Motivul este simplu. Sunt destul de scumpe. Acesta este si motivul pentru care doctorul doar mi-a sugerat.
Chiar daca am reusit sa fac anumite analize, luna octombrie s-a dovedit a fi nefasta. De obicei, cand vrei sa faci un crioembriotransfer faci tratament aproximativ 10-14 zile dupa care are loc procedura. Ei bine, la mine nu s-a intamplat acest lucru. Endometrul era foarte subtire si cand impins de circumstante ( pastile cu estrogen- femoston) a reusit sa creasca i s-a stricat forma. Dr Ispasoiu ne-a trimis si la colegul lui, doctorul Chicea. Si doctorul Chicea este considerat un medic foarte bun. Acesta ne-a spus ca endometrul nu a crescut suficient si uterul este cam micut ( lucru pe care-l stiam). Ne-a intrebat daca vrem sa ne programam pentru data viitoare la el sau la dr Ispasoiu. L-am ales pe dr Ispasoiu, chiar daca sotul meu nu mai avea incredere in el.( din cauza nereusitei). Poate chiar a simtit doctorul ca nu exista incredere din ambele parti. Poate ca m-a trimis la colegul lui, nu doar pentru a se consulta in legatura cu endometrul meu, dar si pentru a ne da sansa de a alege daca nu mai vrem sa continuam cu el. Ma obisnuisem deja cu el, ma incuraja mereu si deja imi cunostea corpul. Il simteam mai aproape de sufletul meu. Chiar si atunci cand trebuia sa asteptam cu orele pentru a intra la consultatie- era suficient sa intru si sa vorbesc cu el pentru a uita toata asteptarea.
La urmatoarea consultatia endometrul avea un aspect si mai neplacut si ne-a spus ca trebuie sa intrerupem tratamentul cu femoston.
Mi-a spus ca va incerca un alt tratament. ( am dedus ca s-a consultat si cu celalalt doctor). Mi-a spus sa stau linistita pentru ca urmatorul tratament va da rezultate. Urma sa sun la urmatoarea menstruatie si in ziua 21 a ciclui menstrual sa fac o injectie cu diphereline si sa iau medrol (cortizon).
Cand am ajuns acasa mi-am cumparat injectia si pastilele si am citit prospectul
(asa fac de fiecare data). Se pare ca injectia cu diphereline opreste functia ovarelor (ovulatia). Din cate am inteles, doctorul considera ca aspectul endometrului este posibil sa se strice din cauza ovarelor micropolichistice. Medrolul fiind un cortizon are rol de sustinere. Este recomandat si in cazul problemelor imunologice asa ca nu avea cum sa-mi faca rau.
Asteptam cu nerabdare luna noiembrie!

Recuperare…Septembrie 2013


Am sunat la Sibiu sa le transmit esecul si mi-au spus ca peste o luna pot incerca un embriotransfer. ( trebuia sa sun in prima zi a menstruatiei). A fost o luna lunga. Trece greu timpul atunci cand astepti cu nerabdare o anumita zi. Eram sigura ca totul va fi bine de data asta. Eram inca optimista chiar daca, uneori, ma cuprindea nostalgia, tristetea. E destul de greu sa te aduni dupa un astfel de esec. Este imposibil sa nu-ti pui intrebari atunci cand esti convins ca ai facut tot ce ti-a stat in putere pentru a a fi bine.
Am luptat pentru ceea ce mi-am dorit. Am crezut in ceea ce mi-am dorit. Imi doream prea mult de la viata? Stiam ca nimic nu este intamplator. Stiam ca in viata trebuie sa inveti sa pierzi. As fi fost pregatita sa pierd orice dar nu sansa de a fi mama.
Asa a trecut pentru mine luna septembrie 2013. Cu intrebari fara raspuns, cu tristete dar si cu speranta si incredere in viitor.
Asteptam luna octombrie…Speram sa fie o luna norocoasa.
Speranta este cea care ne da putere sa continuam!

Rezultat embriotransfer 1


Au urmat doua saptamani ingrozitoare. La recomandarea doctorului am incercat sa imi vad de viata mea si sa nu stau numai in pat, dar in primele trei zile dupa embriotransfer am avut dureri destul de mari si am preferat odihna. Apoi, am fost la Bran cu niste prieteni. Am stat trei zile si am incercat pe cat posibil sa ma feresc de soare, ploaie si efort. Mai greu era cu toaleta pentru ca era la comun iar eu trebuia sa o vizitez destul de des din cauza hiperstimularii. Duminica am avut o mica senzatie de durere premenstruala. Atunci am simtit ca nu sunt insarcinata. Cand am ajuns acasa m-am pus in pat si urmatoarele zile odihna si stresul au fost singurele mele activitati. Am rascolit internetul pe toate partile pana am citit ca in a sasea si a saptea zi de la embriotransfer are loc implantarea si este posibil sa existe dureri asemanatoare cu cele de menstruatie. Totusi eram cu psihicul la pamant, eram irascibila, pe sotul meu nu-l lasam sa-mi atinga burta (ceea ce l-a cam suparat). Aveam impresia ca toata lumea ma streseaza intrebandu-ma ce fac si cum ma simt. Cu doua zile inainte de a face testul de sarcina beta hcg am observat niste pete. Toata lumea imi spunea ca este un lucru bun pentru ca este posibil sa fi avut loc implantarea. Eu stiam ca petele pot reprezenta si o menstruatie care nu este lasata sa-si duca la bun sfarsit scopul din cauza progesteronului pe care il luam. Simteam ca acesta este cruntul adevar. Am preferat sa-mi fac testul beta hcg mai repede cu o zi. Stiam rezultatul. Am incercat sa-l pregatesc si pe sotul meu in acest sens pentru a nu fi dezamagit…el inca spera. Beta hcg 1.2..deci negativ.

Ce a urmat dupa? Dezamagire, tristete, durere. Acum intelegeam tristetea cuplurilor din sala de asteptare a clinicii.
Cum poti sa te simti cand iti pui toata speranta? Cand faci sacrificii profesionale, financiare..cand iti pui sanatatea in pericol?..
Stiam ca am trei omuleti de zapada, ca mai pot sa fac un embriotransfer..si am ales sa sper..

Embriotransfer 1 (13 august)


Pana in a cincea zi, din sapte embrioni au mai ramas cinci. Embriologul m-a asigurat ca cei care urmau sa fie transferati sunt foarte frumosi. Inca ma simteam ciudat, hiperstimularea nu imi trecuse. Trebuia ca inainte de embriotransfer sa beau multa apa. Din cauza hiperstimularii si a faptului ca ovarele apasau pe vezica mea trebuia sa merg foarte des la toaleta. Stiam ca va fi un chin pentru mine sa beau atat de multa apa. Niciodata nu m-am simtit atat de ciudat. Aveam nevoie la toaleta cu orice pret si stiam ca nu am voie. Abia mai puteam sa merg. Simteam ca va plesni ceva in mine, ca voi muri. Si trebuia sa astept sa ma cheme pentru embriotransfer. Asistenta mi-a spus ca in cazul in care se vede bine la ecografie ma va lasa sa merg putin la toaleta. Nu m-a lasat si dupa embriotransfer mi s-a spus sa stau 10- 15 minute in pat dupa care voi avea voie sa merg la toaleta. Am rezistat eroic 13 minute. Am incercat sa ma dau jos din pat dar nu reuseam. Cu chiu cu vai am reusit dar vezica era atat de plina si de apasata incat am ajuns pana la usa si m-am sprijinit de tocul usii ca si cum urma sa-mi dau duhul. Doctorul avea o consultatie iar toaleta este exact langa cabinet. Ajutata de asistenta si acoperita de perdeaua ce despartea cabinetul de toaleta, am reusit sa ajung la toaleta, unde mi-am introdus si progesteronul.
Nici nu am realizat faptul ca am facut un embriotransfer. Toate gandurile mele se indreptau asupra vezicii urinare care mai avea putin si exploda.

Dupa punctie…


Doctorul l-a chemat pe sotul meu si i-a spus sa-mi dea sa mananc proteine .
Cu o zi inainte sotul meu ma intrebase cu ce sa ma astepte dupa anestezie si eu i-am raspuns ca as vrea o tigara si cola. Mi-era dor de cola pentru ca am renuntat sa beau pe timpul tratamentului cola iar tigarile le rarisem. Am ajuns la masina si mi-a dat cola si o tigara. Am tras cateva fumuri si am simtit ca voi lesina. Nu-mi aduc aminte ce s-a intamplat exact dar stiu ca mi-am revenit. Am fost la Mc si am mancat de parca nu mai vazusem mancare de cateva zile. Mi-era foame. Foamea asta primitiva se datora anesteziei. Organismul meu avea nevoie de proteine.
Ma simteam atat de bine incat am vrut sa mergem la Ocna Sibiului. Cand am ajuns acolo au inceput durerile. Nu mai puteam merge si totul se invartea in jurul meu. Hiperstimularea isi facea prezenta. Burta mea era atat de mare incat toata lumea imi facea loc crezand ca sunt insarcinata. Am plecat spre Brasov. Doua zile m-am simtit ingrozitor. Cei de la laborator ma sunau in fiecare zi sa imi spuna cum evolueaza embrionii mei. Am fost dezamagita cand am aflat ca din cincisprezece ovule dezvoltate numai opt au vrut sa se divida cu spermatozoizii. Am avut noroc pentru ca in urmatoarea zi din opt au ramas sapte divizati si erau toti de calitate (ceea ce ne-a permis sa facem embriotransferul in a cincea zi cand embrionii urmau sa se transforme in blastocisti)

Punctia…


Punctia am facut-o pe 8 august 2013 ( 8 august este o data care are o anumita semnificatie pentru noi). Trebuia sa ma prezint la clinica pe stomacul gol si dezhidratata ( fara lichide).
Am completat un formular si sotul meu a fost strigat pentru spermograma.
Aveam emotii. Cu doua saptamani inainte, renuntase la orice pastila, la orice tratament naturist si la orice bautura alcoolica. In primul rand pentru a elimina stresul.
Nu stiu cum, dar, rezultatul a fost surprinzator: 15 milioane ( valoare aproape normala), Nu stiu daca profertilul sau naturistele au fost responsabile de acesta placuta surpriza dar atunci mi-am dat seama ca nimic nu este batut in cuie cand vine vorba de spermograma. ( in sensul ca aceasta oscileaza in functie de perioada in care este facuta analiza, de la o zi la alta, de la o luna la alta, etc). Inca tind sa cred ca si granulele de polen si-au facut treaba.
Totusi, morfologia nu era tocmai perfecta, motiv pentru care trebuia sa alegem ICSI.


PUNCTIA

Dupa ce sotul meu si-a terminat treaba, m-au chemat pentru punctie.
Pentru aceasta procedura era necesara anestezie totala. Citisem ca durerile sunt asemanatoare unei cezariene. Mi-a fost frica. Nu-mi aduc aminte decat ca mi s-a pus o perfuzie, ca am fost dusa pe masa de operatie, ca le-am spus ca mi-e cam frica si …totul s-a transformat in tacere. Am adormit si m-am trezit ca dintr-un somn profund. Am fost fericita ca traiesc.
Doctorul mi-a spus ca am avut 22 de ovule din care 15 sunt dezvoltate. Fiind prea multe, am facut hiperstimulare dar doctorul mi-a spus ca arat destul de bine si crede ca voi trece cu bine peste asta. Eram bine pentru ca inca nu simteam nimic! Am vrut sa plec mai repede dar asistentele mi-au spus ca ar fi bine sa mai stau, sa mai imi puna inca o perfuzie. Eram convinsa ca sunt bine si am plecat mai repede. Pana sa plec, am discutat cu o fata care urma sa faca si ea anestezie si am incurajat-o spunandu-i ca nu va simti nimic. Ma intrebase ce probleme am eu si cand i-am raspuns ca nu eu am probleme s-a uitat ciudat la mine (urma sa aflu in viitorul apropiat ca nici eu nu sunt perfecta). Ea era programata in urma subprogramului si avea o trompa infundata.
In cele din urma, m-au lasat sa plec. Ma simteam bine…

Fiv – Tratament


Am facut analizele si mi-au iesit bune. Prolactina era foarte putin peste limita si timpul de coagulare (APPT) usor ridicat. Analizele sotului au iesit bune. Spermograma nu si-a mai refacut-o. Doctorul a spun ca nu mai este necesar daca deja a facut-o. Am trimis analizele pe mail si ne-au transmis cei de la clinica ca au iesit bine. Trebuia sa sun la urmatoarea menstruatie pentru a incepe un tratament cu anticonceptionale. Ciclul menstrual a venit mult mai repede si s-a nimerit si intr-o sambata. Nu raspundea nimeni la clinica. Le-am trimis un mail care semana mai mult a o scrisoare de repros scrisa intr-un mod elaborat. Le explicam ca, nu stiu care sunt pasii pe care urmeaza sa-i fac in acest demers si mi se pare normal sa fiu in cunostinta de cauza. M-au sunat luni si mi-au spus ce anticonceptionale sa iau.
Rolul anticonceptionalelor era acela de a ajuta ovarele sa se odihneasca. Aveau nevoie de odihna. Se odihneau pentru a fi apte de munca in viitorul apropiat.  Aveam nevoie, nu de un ovul, asa cum este normal, ci de cat mai multe!

TRATAMENTUL CU GONAL

Dupa o luna, am fost la clinica pentru ecografie. Totul parea ok si trebuia sa incepem tratamentul injectabil cu hormoni pentru stimularea ovariana. Ni s-a prescris o injectie scumpa ( Gonal) pe care nu am avut inspiratia sa o luam din Sibiu si nu am gasit-o in Brasov. Am fost pana in Campulung dupa ea.
Am chemat o prietena care era asistenta pentru a ne arata cum se face injectia dar nu mai facuse astfel de injectii si am constatat ( impreuna cu doctorul), la final, ca nu mi-o facuse corect si din cauza asta am pierdut o zi. Este o injectie foarte mare marcata cu unitati (ui). Injectia avea 900 de ui si eu trebuia sa incep cu 75 de ui si apoi cu 125 ui.
Nu stiam exact cum se fac injectiile si am fost cu prietena mea la dr B ( era programata la un control de sarcina) si am inteles care este procedura. Doctorul B mi-a spus ca el ar fi inceput cu o doza mai mare.Trebuie sa mentionez ca doctorul de la Sibiu ( dr Ispasoiu) mi-a prescris o doza foarte mica ceea ce m-a facut sa inteleg ca este profesionist si stie cu adevarat ce face. Daca mi-ar fi dat doza mare probabil nu as mai fi existat astazi pentru ca eu am avut complicatii si dupa doza aceea mica.
Aveam un feeling ca voi raspunde cu bine stimularii chiar daca mi-a prescris o doza mica. Aveam nevoie doar de o usoara stimulare. Stiam ca in cazul in care doza este prea mare si pacienta este tanara si are un amh normal exista riscul unei hiperstimulari ovariene. Hiperstimularea ovariana este o consecinta neplacuta si periculoasa care poate pune viata pacientei in pericol.
In urmatoarele zile, mi-a facut sotul meu injectiile in burta si s-a descurcat foarte bine (desi prima oara il apucasera transpiratiile). Peste cinci zile am fost la ecografie pentru a vedea cum se dezvolta foliculii. Dupa cinci zile, de la 125 ui mi s-a marit doza la 150 ui si urma sa mergem din doua in doua zile la Sibiu pentru monitorizare. In ultima saptamana am hotarat sa ne facem un mic concediu la Sibiu. Drumul devenise obositor iar injectiile ma omorau. Incepusem sa ma misc greoi, ma umflasem cu totul, ma dureau ovarele iar burta mea era tare precum un pepene.
Ni s-au mai prescris niste injectii si timp de cinci zile am facut cate doua injectii in burta. Cele prescrise anterior erau si ingrozitor de dureroase.
Am fost la Paltinis, la Muzeul Satului, la Manastirea Prislop si in ultima zi ne-am plimbat prin Sibiu.
Sotul meu, de fiecare data cand mergeam in Careffour, se uita la carucioare si mi-am dat seama ca s-a indragostit de unul aparte. Si uite asa, printre ecografii, ne faceam timp pentru a ne destinde pana cand a venit ziua cea mare: ziua punctiei. Urma sa mi se scoata toti fOliculii pentru a putea unii ovulele dezvoltate corect cu miscatorii sotului.

Analize necesare :

Aalize pt doamna

1.Analize generale: grupa sangvin,RH,glicemie,TGP,TGO,Hemoleucograma,TQ,APTT,INR
2.Analize obligatorii in primele 3 zile de menstruatie:
Estradiol,FSH,LH,Prolactina,TSH ,Testosteron
3.Analize vaginale(in afara menstruatiei)
-Examen secretie vaginala
-Examen cito-tumoral Babes-Papanicolau
-Culturi cervicale
Testare Chlamydia,Mycoplasma,Ureaplasma

Analize pt sot/partener:

-Spermograma
-Spermocultura

Analize pt ambii parteneri:
-VDRL
-Serologie HIV
-Atg HBs
-Atc anti-VHC
(pt cele care fac cu donator, pt sot nu e nevoie de nici o analiza)


Analize necesare in sarcina dar nu obligatorii:

-investigatii serologice pentru:Toxoplasma IgM IgG,Citomegalovirus IgG,Listenia IgM IgG,Herpes virus IgG,Rubeola
-histeroscopie

Fiv – Prima vizita


A venit si ziua in care trebuia sa plecam la Sibiu. Nici nu banuiam de cate ori va trebui sa facem traseul acela. Am ajuns acolo si am asteptat cam o ora pana sa intram. Erau atat de multe cuplulri si parca nimeni nu zambea. M-a cam intristrat atmosfera aceea si privirea celor de langa mine. Nu stiam ca voi ajunge sa cunosc si eu acea durere.. Cand ne-a chemat asistenta, am zarit la birou un barbat tanar ( cred ca parea mai tanar decat varsta pe care o avea) si a fost destul de obiectiv. Vorba lunga saracia omului..Incepuse sa-mi placa abordarea aceasta. Atat de multi doctori ne explicau vrute si nevrute incat tot ceea ce ne doream era sa stim exact ce trebuie sa facem. Aveam nevoie de certitudini. Doctorul ne-a spus ca nu este o situatie atat de grava dar tinand cont de antecedente ar fi bine sa incercam Fiv cu ICSI. Ne-a dat sa facem o serie de analize si sa sunam la urmatorul ciclu menstrual pentru a odihni ovarele timp de o luna cu anticonceptionale. Ni s-a explicat ca trebuie sa fac un tratament de stimulare ovariana pentru a produce mai multe ovule pentru a le imperechea cu spermatozoizii. Se poate realiza acest lucru si cu un singur ovul. Cel pe care o femeie sanatoasa il are la fiecare ovulatie dar cu cat sunt mai multe ovule cu atat sansele sunt mai ridicate ( embriologul avand de unde sa aleaga embrioni de calitate ).

Tratamente naturiste…


Incepusem de ceva timp sa strang informatii in legatura cu tratamentele naturiste. Celebra tinctura Branca Ursului nu mi-a castigat increderea. Nu putea fi combinata cu alte pastile sau ceaiuri.
Intentionam sa urmez si eu un tratament cu Multi Macca dar am renuntat pentru ca nu stiam ce tratamente imi vor da cei de la Sibiu. Am reusit totusi, sa-mi conving sotul (terminase profertilul de ceva timp) sa ia anumite pastile naturiste: vitamina E, acid folic, granule de polen, omega, macca, zinc. Profertilul continea aceste vitamine ( mai putin granule de polen) dar in cantitate mai mica.
Am fost si sunt pro granule de polen. Mai luam si eu cate o lingurita din cand in cand.
Nu ar avea ce rau sa faca ( singura problema ar fi alergia la polen)….

Alegerea clinicii si a doctorului


Renuntasem de ceva timp la postul pe care-l aveam si m-am angajat la firma sotului meu. Asa am cazut de acord ca este cel mai bine. Adevarul este ca nu aveam timp liber prea mult si nu puteam sa-mi iau concediu niciodata pentru ca nu avea cine sa-mi tina locul.
Am avut timp sa citesc tot ce tine de inseminare si de FIV. Inclinam catre FIV pentru ca sansele de reusita erau mai mari.
Cu alegerea clinicii a fost mai greu. Aveam mai multe variante. Dr B ne-a recomandat sa facem oriunde numai in Brasov, nu. In Brasov este o clinica relativ noua, care face astfel de proceduri. De curiozitate, am vrut sa aflu ce preturi au si cum procedeaza ei. ( fiecare clinica are politica ei). Nu am reusit sa aflu aceste informatii de pe site-ul lor. Trebuia sa te programezi la o consultatie ca sa obti informatii referitoare la preturile unui FIV. Mi s-a parut ciudat si am renuntat din start la ideea de a face vreo interventie in Brasov.
Am inceput sa intru pe forum si sa citesc parerile fetelor care au facut Fiv in diferite clinici.
Deja imi facusem o idee. Trebuia sa aleg intre Polisano Sibiu, Medlife Bucuresti, Szeged (Ungaria) sau Chisinau (Moldova)
Am ales Sibiul. De ce? Pentru ca toate fetele care au facut proceduri acolo erau incantate de un doctor tanar si vorbeau frumos la adresa lui indiferent daca au avut sau nu reusite. Mi se parea un aspect important ( chiar daca ai un esec sa vorbesti in continuare frumos despre doctorul cu care ai facut procedura). Spun asta pentru ca, de multe ori, cautam un tap ispasitor atunci cand lucrurile nu ies asa cum dorim noi. In cazul de fata, tapul ispasitor nu poate fi decat medicul. Cu siguranta, sunt cazuri, in care medicii gresesc dar asta nu inseamna ca intotdeauna sunt ei raspunzatori pentru nesuferinta sau moartea noastra. Eu cred mult in intuitie. Daca simti ca nu este doctorul potrivit sau ai dubii poti oricand renunta la serviciile acestuia.
Pretul era cam la fel peste tot dar mi se parea a fi o clinica care se respecta pentru ca nu plateai interventiile separat ci, la pachet. Toate procedurile erau incadrate intr-un pachet iar plata o faceai la final.
Am sunat la clinica in luna mai si ne-a facut o programare abia peste doua saptamani.
Intre timp, speram….inca speram ca se va intampla….

Alegerea doctorului ( 6 )


Am revenit cu rezultatele analizelor hormonale si cu spermograma la primul dr de la clinica privata. Ii voi spune dr B. A observat scaderea numarului si imbunatatirea morfologiei. Totusi, concentratia ajunsese la 1, 5 milioane. Era foarte putin si se vedea ca il ingrijoreaza acest lucru. Ne-a spus ca este momentul sa alegem si ca avem trei optiuni:

1. Asteptam 3 ani si incercam pe cale naturala insa sansele sunt reduse

2. Face inseminare intrauterina

3. Facem inseminare in vitro.

Ne-a explicat avantajele si dezavantajele fiecarei optiuni. Inclinam spre varianta FIV si mi-a explicat ca in cazul in care aleg sa fac procedura la Medlife voi face cu dr Albu de la Bucuresti si monitorizarile le voi face in Brasov la el. I-am spus ca ma voi gandi.

Si asa a urmat o noua serie de decumentare. Ce este inseminarea? Ce este inseminarea in vitro? Unde sunt cele mai bune clinici, etc..

Dupa doua luni in care am umblat din clinica in clinica si de la un doctor la altul, dupa ce am cheltuit vreo 1000 de euro doar pentru a obtine informatii, in sfarsit, stiam ce avem de facut pe viitor.

Alegerea doctorului ( 5)


A fost dragut cu noi doctorul endocrinolog dar nu pot sa spun ca ne-a ajutat foarte mult. Ne-a spus ca exista si in Brasov o clinica de fertilizare in cadrul carei se fac inseminari de tot felul.. El ne-a explicat si despre Programul de fertilizare gratuit. I-a prescris sotului un tratament hormonal. Cand am citit prospectul mi-am dat seama ca este destul de sever tratamentul. Pastilele respective erau folosite ( mai mult ilegal) de catre cei care mergeau la sala si doreau sa-si dezvolte masa musculara. Nu se obtinea fara prescriptie medicala. Spre deosebire de profertil ( care continea acid folic, omega, testosteron, zinc) mi se parea destul de puternic si i-am recomandat sa nu-l ia pana nu cerem o alta parere. I-a mai recomandat si vitamina E care stiam ca face bine pentru morfologie.

Alegerea doctorului ( 4)


Asa a ajuns sotul meu si la reumatolog dar vizita a fost inutila pentru ca doctoritei nu i se parea foarte mare valoarea si a spus ca se mai intampla din cauza efortului sa fie peste valoare.

In legatura cu restul rezultatelor ( cele hormonale) nu ni s-a spus unde sa mergem pentru interpretarea acestora. In capul meu era logic sa apelam la un endocrinolog sau la un ginecolog. La ginecolog am fost si ne-am gandit sa cerem si sfatul unui endocrinolog.

Alegerea doctorului ( 3 )


Urmatoarea vizita a fost la o alta clinica privata. Doctorul parea grijuliu si dragut dar mi s-a parut ciudat ca, am platit o consultatie si o ecografie care nu mi-a fost facuta. Ne-a spus ca putem sa incercam o inseminare artificiala sau un FIV in cazul in care spermograma nu se imbunatateste. Despre mine a avut numai cuvinte de lauda. Mi-a spus ca eu sunt sanatoasa ( fara a ma consulta!) si ca voi avea cu siguranta nevoie de o usoara stimulare daca vom alege tehnici de reproducere asistata.
Am fost multumita totusi, pentru ca i-a recomandat sotului meu sa faca analize hormonale. Puteam sa le facem si noi fara recomandarea unui doctor dar nu stiam exact care sunt toate analizele necesare.
A facut analizele necesare si au iesit prost. Daca lucrurile merg prost este normal ca ele sa evolueze in si mai prost!
Ne-am intors la doctorul care ne-a trimis sa ne facem analizele pentru a-i arata rezultatele.
Ne-a spus ca situatia il cam depaseste si nu prea mai tine de el dar ne-a recomandat sa mergem si la reumatolog ( iesise factorul reumatologic mai mare). Spre final, ne-a spus ca ar putea sa incerce sa-i faca o stimulare sotului ( prin punctie testiculara) dar ne-a recomandat sa ne mai sfatuim si cu alti medici. Am vazut reactia sotului cand a auzit de punctie testiculara si eram la acelasi sentiment cu el. Nu ma informasem inca atat de mult si de bine cu privire la RUA
(reproducerea umana asistata: inseminari, Fiv-uri) dar stia ca punctia testicular se face doar in cazul azoospermiei, ceea ce nu era cazul nostru.
Share this:

Alegerea doctorului (2)


Mi-a fost dat sa o traiesc si pe asta! Si nici nu rezolvasem nimic. Nici o informatie care sa ma linisteasca sau care sa-mi ofere vreo alternativa. Cu siguranta medicina a evoluat. Eram convinsa ca exista solutii dar acum incepusem sa-mi fac griji si pentru mine. Oare eu chiar sunt bine? Daca si eu am probleme? Binenteles ca nu am luat pastilele recomandate de doctorita.

Mi-am facut programare la o clinica privata, la un doctor pe care-l cunostea sotul meu. Nu ma mai putea mira nimic. Ma asteptam la orice. A venit si sotul meu cu mine. Am asteptat destul de mult pentru ca doctorul avea de facut o cezariana. A insistat sa nu plece sotul meu. S-a dovedit a fi un om deschis. Parea ca este destul de multumit de rezultatul spermogramei. A spus ca nu este o problema atat de grava. Ne-a spus totusi sa repetam spermograma peste vreo luna. L-am intrebat din ce cauza nu se vede o ameliorare dupa tratament. Mi-a explicat ca in cazul problemelor masculine, tratamentul nu este intotdeauna un remediu. Ne-a asigurat ca lucrurile nu sunt atat de grave. As fi preferat totusi, sa ne recomande niste analize hormonale.

Dupa ce m-a consultat si pe mine, mi-a spus acelasi lucru. ( ca nu este atat de rau precum pare). Mi-a placut optimismul lui si faptul ca era deschis. Simteam ca pot sa il intreb orice. Cu toate acestea, mi-ar fi placut sa imi dea mai multe informatii in legatura cu uterul meu. Probabil, multi medici ginecologi, evita sa dea informatii (daca acestea nu sunt cerute) gandindu-se ca pacientul nu are cunostinte necesare si ar fi inutil sa intre in detalii.

Dupa ce au venit rezultatele am urmat un tratament cu ovule. Doctorul mi-a recomandat o interventie – verificarea trompelor.

Intre timp, am refacut spermograma si numarul scazuse dar mobilitatea crescuse.

Am inceput sa citesc mai mult despre acest subiect. Profertilul si medicamentele in general dau randament in unele cazuri dar acest lucru se intampla in timp. Era plin internetul cu forum-uri care aveau drept subiect aceasta problema. Toate fetele de acolo vorbeau despre branca ursului. Dupa ce m-am documentat mai bine mi-am dat seama ca nu este indicat sa iei branca ursului daca testosteronul este prea mare. ( se poate declansa o dereglare hormonala). Nu aveam cum sa trecem pe naturiste pana cand nu faceam analizele hormonale. Mi-era si putin frica sa ii recomand anumite tratamente naturiste. Nu stiam ce reactii adverse au acestea.

Asa am ajuns, (la recomandarea altora) sa cerem si opinia altui doctor….tot ginecolog…

Intre timp, m-am documentat in mare despre inseminarile artificiale, despre FIV.