Primele zile cu piticul – Dragoste la prima vedere


Am ramas surprinsa sa constat ca bebe desi parea atat de neajutorat stia ce sa faca.
Am fost inspirata sa iau cu mine protectia de silicon si i-a fost mult mai usor micutului sa se adapteze la san. As fi stat cu el o vesnicie, uitand de durere, de oboseala..Inca nu se instalase lactatia si imi doream tare mult ca bebelusul sa beneficieze de colostru.
In scurt timp au venit sa mi-l ia pentru ca eram imobilizata de la brau in jos si nu eram apta pentru a sta cu el.
La pranz am servit masa desi eram convinsa ca nu voi manca in ziua cu pricina (citisem ca nu ai voie sa mananci nimic dupa operatie). Tot in jurul pranzului a venit o asistenta sa-mi faca injectia cu clexane, urmand ca in urmatoarele saptamani sa o fac in jurul orei 19.
A trecut foarte repede prima zi dupa cezariana. La inceput aveam tendinta de a misca picioarele si mi se parea atat de ciudat sa nu reusesc sa fac asta! La un moment dat aveam impresia ca tot corpul imi este amortit si ma gandeam cu groaza cum o sa reusesc sa dorm in conditiile in care singura pozitie era cea pe spate. Mi- a curs foarte mult sange (din cauza injectiilor cu clexane) si mi s-a schimbat de mai multe ori lenjeria. Seara mi s-au dat calmante si m-am bucurat crezand ca o sa dorm toata noaptea. Atat eu cat si colega mea am dormit doar pana la ora 2. Abia asteptam sa se faca dimineata si sa-mi vad piticul.
Am adormit cu gandul la el si m-am trezit la fel. Aveam un sentiment atat de placut si un dor nebun de al meu copil pe care aveam impresia ca il cunosc de-o viata. Pe la ora 7 a venit micul de jun si in scurt timp au venit doua infirmiere tinere care ne-au ajutat sa ne ridicam din pat si sa ne spalam. Mi-a fost teama sa ma ridic din pat (toate persoanele care au trecut printr-o cezariana mi-au marturisit ca este dureros). Spre marea mea surprindere nu m-a durut atat de tare nici cand mi s-a scos sonda si nici cand m-am ridicat. Senzatia a fost una ciudata, de parca nu as mai fi mers zile intregi dar cu pasi mici si ajutata de infirmiera am ajuns la dus unde am fost ajutata sa ma spal.
Am fost incurajata sa fac cat mai multa miscare si am facut cateva ture prin clinica.(stiam ca este bine sa te misti cat mai mult ca sa te recuperezi mai repede). Dupa putin timp au venit asistentele cu bebelusii. Colega mea de camera a nascut o fetita pe nume Julia.
David a venit de data aceasta fara caciulita si avea foarte mult par negru, o piele curata, alba si niste ochi mici, migdalati. Semana cu un chinez in miniatura.
Chinezul meu mic a fost asezata la san, dar eu nu aveam inca laptic si el se chinuia zadarnic sa prinda mameloanele neformate. Era atat de cuminte si de dulce incat as fi vrut sa mi-l lase toata ziua. Stiam ca este posibil acest lucru, dar eram destul de incapabila pentru a avea grija de el. Sotul meu a venit la timp pentru a petrece cat mai mult timp cu micutul. Din pacate nici a doua zi nu am putut sa stat cat as fi vrut eu cu el. Am fost intrebate daca dorim sa ne aduca noaptea bebelusii si colega mea a refuzat, recomandandu-mi sa fac la fel si sa ma odihnesc cat mai mult. Stiam ca are dreptate, dar noaptea m-au apucat mustrariile de constiinta, ma gandeam la micul meu chinez care in loc sa fie langa mamica lui, este singur.
A doua zi nu mai aveam rabdare, abia asteptam sa vina piticul mei in salon. Consultantul in alaptare a venit de doua ori, dar de fiecare data copiii nu erau in salon cu noi. I-am spus acesteia ca eu cred ca nu am lapte, mi-a analizat mameloanele si mi-a spus ca in doua, trei zile voi avea lapte.
Bebelusul meu a venit mai tarziu si am petrecut toata ziua impreuna. De data aceasta i se schimbase culoarea pielii care devenise mult mai inchisa din cauza icterului fiziologic. Speram sa nu ma tina internata inca o zi din cauza asta.
Am incercat sa-l pun cat mai mult la san, dar tot nu venea lapticul. L-am schimbat pentru prima data si nu mi s-a parut deloc dificil. Cand il puneam in patut incepea sa planga si eram nevoita sa-l tin cat mai mult in brate desi ma durea destul de tare operatia. La un moment dat i s-a facut foame si a inceput sa planga foarte tare. Pana a venit asistenta cu lapticul la biberon a plans fara oprire. Ma simteam atat de neputincioasa in fata propiului copil, as fi vrut atat de mult sa pot sa-l alaptez si mi-era ciuda ca nu pot sa fac asta.
De fiecare data cand ne aduceau bebelusii, in patutul lor mobil era o lista cu orele la care acestia au fost hraniti si modul lor de hranire ( la san sau cu lapte praf). In mod normal in primele zile, bebelusi papa in jur de 10-15 ml de laptic la patru ore, maxim 30 de ml. Bebelusul meu a papat 30 de ml si dupa o ora a inceput iar sa planga de foame. Asistenta a fost nevoita sa ii aduca inca 30 de ml. Imi doream sa-l am alaturi de mine toata noaptea, dar nu se instalase lactatia si el isi dorea sa fie tinut in brate mereu iar eu nu puteam sa- i satisfac aceasta nevoie. La ora 20 noi am fost primii parinti chemati sa asiste la baita. Abia dupa am inteles de ce David a fost primul bebelus caruia i se facea baia. Era galagios iar baia il ajuta sa adoarma mai repede. Le-am rugat sa mi-l aduca in ultima noapte sa il pun la san inainte de a fi hranit cu formula. Mi-au sugerat sa urc eu in sala de Neonatologie. Nu am dormit toata noaptea, asteptand telefonul asistentelor. Pe la ora 2 m-au sunat si ajutata de asistente am reusit pentru prima data sa alaptez. Nu aveam suficient lapte, dar bebelusul sugea fara protectia de silicon. Dupa aproximativ 30 de minute a primit si 30 de ml de lapte praf pe care l-a papat foarte repede. ( asta imi dadea de inteles ca nu s-a saturat la san).
Dimineata am primit mai multe vizite.
Medicul meu ginecolog ( care a venit in fiecare zi sa ma vada) mi-a spus ca totul a decurs bine si ca sunt apta sa plec acasa.
Medicul pediatru ne-a adus o lista cu recomandari ( pe care o voi posta saptamana viitoare) si mi-a spus ca bebe a scazut de la 3340 la 3170, ceea ce era normal.
Medicul de garda a stat destul de mult cu noi la povesti si ne-a explicat ce fel de lenjerie este recomandata in cazul cezarianei si ne-a recomandat sa nu depunem efort timp de 6 saptamani. De asemenea, ne-a sugerat sa nu incercam sa obtinem o sarcina mai repede de 1 an si jumatate.
Consultantul in alaptare a venit dupa ce ne-au adus bebelusii si nu am fost inspirata sa pun mai multe intrebari pentru ca bebelusul incepuse sa suga.
Dupa toate aceste vizite mi l-au adus pe Dudu ( ii spuneam in toate modurile posibile, mai putin pe nume) si tati l-a imbracat in hainele aduse de acasa. Toate hainutele cu care era imbracat ii erau stramte. (cand le-am cumparat eram sigura ca ii vor veni).
Pe data de 5 februarie, David a mers pentru prima oara cu masina..acasa. Stiam ca in momentul in care vom ajunge acasa va incepe cu adevarat aventura.
Fara ajutorul asistentelor si a doctorilor totul avea sa fie mult mai dificil. Urma sa ne confruntam atat noi,ca si parinti, cat si micutul nostru cu o serie de necunoscute carora trebuia sa le facem fata cu brio.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s