Regresia fratelui mai mare


David a inceput sa se alinte si sa aiba un comportament tipic bebelusilor  inca de pe vremea cand eram insarcinata..cam de cand a inceput sa se vada burtica..Vrea des in brate si mimeaza un plans specific bebelusului. La inceput, am incercat sa ii explic ca el a trecut prin etapa respectiva si ca in prezent este baiat mare..Nu prea a functionat aceasta tehnica asa ca l-am lasat sa se desfasoare..

Afara, cand se joaca cu gasca lui din fata blocului,  ( suntem norocosi ca avem un parc tocmai in fata blocului si sunt vreo 4 pici de varsta lui) se intampla sa impinga copiii cand se dau in tobogan, sa planga daca un alt copil se atinge de jucariile lui…

Comportamentul acesta a venit impreuna cu o oarecare constientizare a faptului ca urmeaza sa vina un bebe.

Faptul ca eu nu am mai fost capabila in ultima luna de sarcina sa ies singura cu el afara a intarit acest comportament.

A urmat lipsa mea de acasa timp de 3 zile..

Apoi, a venit bebe si a fost incantat vreo 2 zile. Ulterior, si-a dat seama ca trebuie sa ii ofer si noului venit din timpul meu. Ca trebuie sa ii dau micutei titi..

Sunt sigura ca inca isi aduce aminte de titi..au trecut doar 4 luni de la autointarcare..( sau intarcare…cred ca semiautointarcare ar fi termenul potrivit☺)

De fiecare data cand ma vedea ca o alaptez pe Iris incepea sa planga..si vad pe chipul lui un strigat de disperare..Il doare..si ma doare si pe mine durerea lui.

L-am inteles..inca il inteleg.

Am incercat sa ii ofer si lui sanul..stiam ca nu mai stie si ca nu mai vrea , dar am vrut sa ii demostrez ca il iubesc la fel de mult si ca tot ce ii ofer bebelusului ii ofer si lui..

Nu a vrut , binenteles..doar mi-a mangaiat sanul si l-a acoperit cu bluza ..

Cate amintiri ne leaga alaturi de titi..El a uitat sau va uita…eu niciodata! Acum urmeaza o noua aventura cu Iris…si cu David langa noi..

Noaptea nu stiu cum, dar aude cand se trezeste bebe sa pape, desi nu plange..

Atunci vrea si el lapte sau apa..

Aaa..si in timpul zilei exact cand alaptez vrea cate ceva..De fapt, vrea atentia mea..

Si eu i-o ofer. Cu bebe in brate si la san ma deplasez ..oarecum cocosata..si ii ofer tot ce doreste..

Poate gresesc..Poate ca ii dau senzatia ca el este cel mai important..Poate ca ar trebui sa ii dau de inteles ca nu mai este doar el acum si ca lucrurile se vor schimba oarecum..

Insa, el stie acest lucru..

Mi-a fost pe tot parcursulul sarcinii frica de momentul in care va trebui sa il pun in fata faptului implinit. Mi-a fost teama sa nu se simta inlaturat..Stiam cat de solicitant este sa alaptezi un nou-nascut si cat timp iti trebuie ca sa faci acest lucru..

Ma gandeam cu groaza si la noptile nedormite..Doi ani de zile cat l-am alaptat pe David nu am avut parte de o noapte intreaga de somn..Ultimele 2 luni de sarcina au fost singurele care mi-au oferit acest privilegiu de a dormi, dar nu prea te mai odihnesti bine cand ai o burta atat de mare in dotare.

Au trecut 3 saptamani de cand Iris face parte din familia noastra. A fost greu, recunosc , desi sunt o mamica norocoasa.  Bebe este cuminte si plange doar atunci cand ii este foame..Noaptea doarme..Se trezeste doar sa manance. Mai nou nici nu-i mai schimb pampersul noaptea pentru ca abia spre dimineata are scaun.

David inca cere multa atentie. Inca vrea in bratele mele atunci cand o alaptez pe ea. Vrea sa adoarma doar cu mine , chiar daca bebe plange de foame. Ma vrea pe mine sa fiu doar a lui!

Prefer sa se obisnuiasca treptat si frumos cu aceasta schimbare din viata noastra. Nu vreau sa fie un copil resemnat..Zambetul lui frumos si inocent nu trebuie sa cunoasca tristetea.

Cunosc destui frati care ajunsi la maturitate raman cu o oarecare resemnare. Resemnarea fratelui mai mare, a celui care se simte mai putin iubit , care trebuie sa lase de la el in favoarea celui mai mic…

Acum pot sa ies si doar eu cu el afara. Incerc sa fac in asa fel incat sa ne petrecem doar noi doi putin timp…

Somnul, este de asemenea, prilej de rasfat pentru amandoi..

Seara iesim de cele mai multe ori toti patru..

Are si momentele lui de tandrete cu Iris. Cand plange si nu pot sa ajung imediat la ea , se duce si o mangaie.

Ma ajuta sa ii facem baie si uneori vrea sa ii ofere din mancarea lui.

Asadar, copiii au o capacitate de adaptare incredibila..

Sunt mandra de el, de fratele mai mare pentru ca are grija de suriora lui , pentru ca nu o loveste ( doar de 2 ori a avut aceasta intentie).

In cele din urma, totul va fi bine..

Eu am invatat ca este normal din cand in cand sa isi doareasca sa fiu prezenta doar pentru el. Cand Iris va creste mai mare, va avea si ea o astfel de atitudine.

Timpul zboara si noi ne adaptam din mers. Atata timp cat reusim sa ne impartim timpul astfel incat amandoi sa beneficieze de prezenta noastra inseamna ca facem ceea ce trebuie..

 

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s