Alegerea doctorului (1)


Au trecut sase luni de cand am inceput tratamentul cu Profertil. Cand spun ” am inceput” ma refer ca, sotul meu a inceput. Vorbesc la plural pentru ca problemele acestea apartin unui cuplu. Asa mi se pare normal. Consider ca aceasta gandire este un prim pas spre a fi alaturi de celalalt atat la bine cat si la greu. Cred ca acest lucru ne-a ajutat sa ajungem astazi unde suntem. Si am trecut prin multe obstacole…si inca nu s-a terminat..dar vreau sa cred ca ceea ce a fost mai greu a trecut.

Dupa aceste sase luni, asa cum ne-a recomandat doctorul, am refacut spermograma. Si mare ne-a fost uimirea, cand am constatat ca in loc sa se imbunatateasca situatia, s-a inrautatit.

Ne-am hotarat sa gasim un doctor bun, specializat in probleme de genul acesta.
Mama mea mi-a sugerat sa merg la un control ginecologic ( oricum trebuia sa merg) si cu aceasta ocazie, sa rog ginecologul sa-mi recomande pe cineva.
Pentru ca era cel mai aproape de mine, m-am dus la un cabinet particular. Am tinut neaparat sa merg la o femeie. Am rugat-o pe dna doctor sa stea putin de vorba cu mine, inainte de a-mi face controlul ginecologic.
I-am explicat toata situatia si m-a ascultat. Nu am intrat chiar in detalii, in sensul ca nu am fost cu nici un fel de rezultat al vreunei analize la ea.
Parea ca nu o intereseaza analizele, nici solutiile in vederea rezolvarii problemei. Mi-a spus deschis si fara nici un pic de emotie ca problemele de ordin masculin sunt momentan irecuperabile (indiferent de care ar fi acelelea). Mi-a poveste despre anumite cazuri asemanatoare pe care le-a avut de-a lungul timpul si mi-a recomandat o “solutie”. Mi-a povestit cum doua paciente se confruntau cu o problema asemanatoare mie. Ea le-a recomandat sa aiba raporturi sexuale in perioada fertila cu alti parteneri. Astfel, ramaneau insarcinate fara ca partenerul lor de viata sa cunoasca mijlocul/metoda pe care au folosit-o in vederea obtinerii sarcinii. Asa toata lumea era fericita.
Deja eram nauca. Nu puteam sa cred ca un medic poate sa dea astfel de sfaturi.
Mai mult, mi-a relatat si faptul ca unul dintre copiii obtinuti astfel este botezat de catre ea. Nu mai aveam nici o tragere de inima sa ma dezbrac si sa ma las pe mana unei astfel de persoane.
Pe langa faptul ca mi-a distrus orice urma de speranta, mi-a oferit si o solutie incredibila (in adevaratul sens al cuvantului).
Inca buimaca, mirata si revoltata de tot ce auzisem, nici nu mi-am dat seama cand am ajuns pe masa de consultatie. Mi-a spus ca exista trei tipuri de uter: foarte mic, mic si normal. Mi-a spus ca eu ma incadrez in varianta de mijloc si ca uterul meu este mic ( nu foarte mic), motiv pentru care voi pierde cateva sarcini pana voi reusi sa duc una la bun sfarsit. Mi-o spunea cu aceeasi detasare. Stiam ca uterul meu este mai mic dar nu mi-a spus nimeni pana atunci care sunt consecintele.
Mi-a spus ca ma asteapta peste o saptamana pentru a face si analizele de secretie. Am plecat plangand spre casa si mi-a luat ceva timp pentru a-mi reveni.
Nu puteam sa cred si nici nu stiam ce m-a deranjat mai mult : imoralitatea, lipsa de profesionalism sau totala absenta a empatiei?

Reclame