David cel cu capul spart si eu..in Saptamana 20 de sarcIna


Bebe din burtica are acum aproximativ 25 cm si cantareste în jur de 300 gr.

Prima parte a lunii decembrie ne-a prins fără tati acasă.  Înca sunt apta de multe lucruri și nu mă simt foarte însărcinată…

Cu toate acestea, mama mă ajuta si îl scoate dimineață pe David afară. Este și un mod de a -și petrece timpul cu bunica lui.

Bunica mea mă ajuta cu gătitul. Astfel, reușesc cam 2 ore pe zi sa lucrez la proiectul meu handmade și sa onorez comenziile pe care le am. Luna decembrie a fost destul de aglomerata în comenzi.  Acest lucru m-a mobilizat , dar m-a și obosit. Mai ales ca, în aceasta perioada, David este foarte irascibil și nu sta deloc fără mine. Și când merg la baie trebuie sa îl iau cu mine.

Mai sunt doar 2 zile  și va veni tati acasă …sper ca atunci lucrurile sa revină la normal.

Revenind la titlul poștarii…David si-a spart capul cu trei persoane lângă el. Mama mea care îl adusese de afară, eu care lucram in sufragerie și bunica mea care gătea în bucătărie.

David făcea ture de la una la alta si a alunecat în hol  ( era apa de la zapada ). S-a lovit cu capul de coltul gresiei.

Inițial , am crezut ca plânge de durere și am fugit la el sa îl iau în brațe ca sa îl liniștesc.  Apoi,  am văzut sânge. . și fără sa spun nimic l-am dus la baie si i-am pus un prosop cu apa rece pe rana.  Sângele nu se oprea și singura varianta era aceea de a merge cu el la spital. Am vrut sa merg singura cu el. Mama mea era tare speriata și îmi transmitea o stare negativa. Cu toate acestea, a insistat sa vina. .și bine a făcut.. pentru ca acolo am fost nevoite sa ducem copilul la Radiografie ( așa este procedura) și eu nu aveam voie sa fac asta,  fiind însărcinată.  Am mai fost cu el la Urgente de vreo 2 ori, dar mai mult pentru liniștea mea. Nu a fost niciodată o situație grava sau urgenta. Niciodată nu am stat foarte mult sa aștept,  deși de fiecare era destul de aglomerat.  De data aceasta erau doar doua cazuri. Mi-am așteptat rândul și când am intrat in sala am fost trimisa în altă parte..la Radiografie.  ( deja pierdusem 30 de minute și eram atât eu cât și copilul plini de sange). La Radiografie ne-au primit repede însă nu se vedea bine filmul ( copilul nu stătea, era speriat,  plângea și  mama nu reușea sa îl tina nemișcat.  Am fost nevoiți sa îl repetam. Apoi am revenit cu rezultatul. Am fost trimisa la Chirurgie. La Chirurgie nu era nimeni..Nu erau nici alți pacienți.  Am așteptat cam 20 de minute, apoi am rugat o asistenta sa anunțe pe cineva. ..

Mi s-a spus ca este intr-o intervenție și trebuie sa aștept. ..Apoi a venit o asistenta care i-a făcut fisa lui David și m-a pus sa astept. . Pe hol se tot plimba o dna doctor cu cafeaua..

Abia apoi am constatat ca era dr chirurg…Nici macăr nu fusese anuntata ca sa vine. .cel putin asa cred..refuz sa cred ca un doctor este anunțat sa intervină și el se plimba 20 de minute liniștit prin fata ta..

Copilul era deja epuizat…Eu la fel…

În cele din urma a venit doctorul chirurg. S-a uitat la film și apoi la capul lui David.  Inițial au vrut sa îl coasa; dar s-au gandit sa încerce sa îi oprească sângerarea fără a mai interveni chirurgical…

Eu și trei asistente am încercat sa îl ținem pe David întins ( una de mana,  alta de picior..) O alta asistenta îi ținea un pansament apasat pe rana.

Ne-am chinuit atât noi cât și copilul aproape 20 de minute.La un moment dat, extenuat , David a adormit în suspine…

În cele din  urma, totul s-a terminat cu bine. .

Totuși,  copilul meu a fost tratat cu indiferenta. Aveam impresia ca nimeni nu empatizeaza cu el..Ca nimeni ( inafara de mine) nu îi înțelegea frica.. Ca nu conta pentru nimeni faptul ca plânge.. Sunt conștientă ca sunt cazuri mult mai grave, dar nu ma refer acum la cazul în sine,  ci la copilul meu si al fiecăruia.  La copilul unic care ajunge acolo, care poate nu înțelege ce se întâmplă și este speriat. Care se sperie si mai tare când este tratat cu indiferenta.  Când i se transmite sentimentul ca este unul dintre multi alții..

A trecut. .Câteva zile a fost cam speriat..și eu la fel…

Reclame

Saptamana 20- primele miscari ale bebelusului


Prima miscare a bebelusului ( pe care am simtit-o ) – 14 septembrie (de Ziua Crucii).


Simptome si sentimente.

Suntem la jumatatea drumului. Un drum minunat, frumos si cateodata anevoios. Bebelusul se misca iar eu il simt. Incep sa fiu contienta de faptul ca suntem doi. Daca uneori uit ca sunt insarcinata, bebelusul este cel care imi readuce zilnic aminte (mai ales dimineata si seara cand stau linistita in pat). Mancarea este cea mai buna prietena a mea. Este ciudat cum pot sa ma ridic de la masa si peste cateva minute sa-mi dau seama ca as mai manca ceva. Am inceput sa pun destul de mult in greutate si sper sa nu ajung sa fac clexane de 0, 6. Cateodata vomit, dar este absolut normal in conditiile in care (insarcinata fiind) seara eu am pofta de ceapa, de slaninuta, etc. Oricum digestia este mult mai lenta in sarcina, motiv pentru care ar trebui sa mananc doar alimente usor digerabile. Incerc sa ma abtin cat de mult pot de la prajeli (nici macar nu poftesc cartofi prajiti).
Injectiile sunt la fel de dureroase, chiar daca m-am obisnuit cu ele. Ma invinetesc uneori, dar nu se mai formeaza atat de multe galme. Un simptom ciudat imi tulbura cateodata linistea. Noaptea si dimineata mana mea stanga este amortita. Nu stiu daca este normal sau nu.
Mai sunt 3 saptamani pana la marea ecografie. Abia astept! Analizele de toxoplasma mi-au iesit bine si luna aceasta. Sper sa fie bine pana la final.

Tratament: injectii clexane 0,4 1/zi, acid folic 5 mg 1/zi, aspenter 1 / zi.

Greutate: 60, 3 kg


Activitate:

Timpul se scurge atat de repede si nu reusesc niciodata sa fac tot ce imi propun. Incep sa ma misc mai greu, imi ia mult mai mult timp sa ma imbrac si uneori imi este greu sa ma sa aplec.. Oare cum va fi la 38, 40 de saptamani? 🙂


Evolutia bebelusului

In saptamana 20 de sarcina bebelusul cantareste cam 270 – 300 de grame. El masoara circa 15 centimetri lungime si aproximativ 25 centimetri de la cap la calcaie.
In aceasta perioada ai putea sa incepi sa simti miscarile bebelusului in burtica.
O substanta alba unsuroasa numita vernix ii acopera intregul corp pentru a-i proteja pielea pe parcursul lungii perioade in care este cufundat in fluidul amniotic (aceasta haina alunecoasa ii usureaza si trecerea prin canalul de nastere).
Sub protectia vernix-ului, pielea fatului se ingroasa si dezvolta mai multe straturi. Acestea includ epiderma (stratul cel mai superficial), dermul (stratul din mijloc, care formeaza 90% din piele) si hipodermul (cel mai profund strat al pielii, constituit mai ales din grasime).
Bebelusul inghite acum mai mult lichid ceea ce este un exercitiu bun pentru sistemul lui digestiv. El produce de asemenea meconiu, o substanta opaca, lipicioasa ce este formata din celulele moarte, secretiile digestive si lichidul amniotic inghitit.
Acest meconiu se va acumula in intestinele lui si il vei putea observa pe primul scutec murdar (desi unii bebelusi il elimina in uter sau pe parcursul delivrentei).
Parul si unghiile continua sa creasca. El seamana deja foarte bine cu un bebelus, are sprancene, par pe cap si membre bine dezvoltate.


Dimensiunea bebelusului

Bebelusul tau cantareste cam 300 de grame si masoara 25 centimetri.
20

Accesta este de dimensiunea unei banane

20_banana

Ce se intampla in corpul tau?

Vei incepe sa te confrunti cu migrene ocazionale, cu ameteli, mai ales cand ai parte de un mediu prea luminos sau prea zgomotos, cand esti nemancata sau cand temperatura din jurul tau nu iti convine. Vei avea parte si de mici indigestii, de scurgeri mai intense de fluide vaginale, ele avand rolul de a proteja canalul de nastere de infectii si de a mentine un echilibru al bacteriilor bune din vagin. Se prea poate ca intr-una din aceste nopti sa te trezesti tipand de durere din cauza unui carcel, care este cauzat de vasele de sange care se comprima, o consecinta a depunerilor de grasime si a inflamatiilor specifice acestei perioade.
Si pentru ca tot vorbim de inflamatii, din aceasta saptamana vei observa ca piciorul se lateste si nu mai intra deloc in pantofii tai preferati, iar gleznele isi maresc si ele circumferinta. De asemenea, buricul incepe sa iasa in exterior, pentru ca uterul incepe sa impinga abdomenul in fata. Incepi sa sforai, pentru prima oara in viata ta. Sa multumim estrogenului, care contribuie la inflamarea membranelor nasului.
In aceasta saptamana este recomandat sa faci o ecografie, acea ecografie care va dezvalui sexul copilului. Acuratetea acestei preziceri este de 80-90%. Tot cu ajutorul ecografiei medicul obstetrician poate sa observe mai bine dezvoltarea micutului si sa verifice data nasterii. Pentru o imagine mai buna este bine sa te infatisezi la ecografie cu vezica plina, insa nu prea plina, pentru ca medicul va fi nevoit sa apese destul de tare pe burta ta, pentru a face masuratorile corect.
Ultrasunetele ajuta si la depistarea retardului de dezvoltare intrauterina al fatului (RDIU), care poate duce la bebelusi de o greutate semnificativ mai mica in momentul nasterii. Daca specialistul banuieste RDIU, vor fi necesare teste suplimentare pentru a determina motivul (hipertensiune cronica, greutate prematernala scazuta, gestatie cu gemeni, anemie, abuzul de substante precum alcool, droguri, tutun) si pentru a stabili un tratament adecvat care sa ofere un rezultat final cat mai bun pentru bebelusul tau.